Juriul european a decis: Timişoara este Capitala Europeană a Culturii în 2021 VIDEO

Juriul european a decis: Timişoara este Capitala Europeană a Culturii în 2021 VIDEO

La prestigiosul titlul candidează oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara

Vineri după-amiază a fost anunţat numele oraşului care va fi Capitala Europeană a Culturii în anul 2021 în România: Timişoara a fost aleasă dintre cele patru candidate în competiţia finală. În competiţie au mai participat Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca.

Ştiri pe aceeaşi temă

La conferinţă, alături de Corina Şuteu au participat Steve Green, preşedintele juriului de experţi şi reprezentanţii Comisiei Europene.  La prestigiosul titlul au candidat oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

În prezidiu s-au aflat Steve Green – preşedintele juriului European Capital of Culture (ECoC), Karel Bartak – şeful departamentului de Cultură din cadrul Comisiei Europene şi Corina Şuteu – Ministrul Culturii din România.

Ministrul Culturii din România, Corina Şuteu, a vorbit în deschiderea conferinţei de presă. ”Cultura este cea care generează un sens al apartenenţei României la Europa, iar diversitatea culturală este cea care ne ţine împreună”, a spus Corina Şuteu.

”Programele celor patru oraşe candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost inovative, competiţia fiind una tensionată”, a declarat Karel Bartak. ”Acest concurs se bazează pe dialogul intercultural, pe deschiderea oraşelor europene către lume, iar sectoarele culturale şi creative au reuşit să reziste în aceste vremuri tulburi pe care le traversează Europa în faţa altor ramuri economice”, a adăugat el.

”Este un titlu care rămâne pe viaţă, nu doar pentru un an”, a declarat Steve Green, înainte de a anunţa numele oraşului câştigător.

Oficialii europeni au felicitat toate cele patru oraşe candidate, conceptul comun al dosarelor fiind dorinţa de a crea o punte între culturile europene.


Oraşul desemnat câştigător, Timişoara, va primi din partea UE şi un premiu de 1,5 milioane de euro.

Candidatura oraşului Timişoara a utilizat sloganul ”Luminează oraşul prin tine!”.

 

„Diversitatea multiculturală şi interculturală fac parte din istoria Timişoarei. Nu ne-am oprit  însă la istorie, ci am privit spre viitor. Acesta se bazează pe latura multi şi interculturală. Apoi, în 1989 a fost oraşul care a a dus schimbarea în destinul României. Însă spiritul civic a fost un atuu al Timişoarei, şi dorim să îl reînviem“, a declarat Simona Neumann, preşedintele Asociaţiei „Timişoara Capitala Europeană a Culturii 2021“.

Capitala Culturală Europeeană este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare şi de includere, a spus Steve Green, preşedintele juriului de experţi 

Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu ”staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, o Filarmonică şi o Operă, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi.

Timişoara, capitala Banatului istoric, are o populaţie de 1,7 milioane de locuitori.

Timişoara colaborează frecvent cu oraşele înfrăţite Belgrad, Szeged, Novi Sad, Budapesta, Graz, Karlsruhe, Cernăuţi şi Mulhouse. ”TM2921 ne-a oferit şansa de a privi aceste relaţii cu un ochi critic, de a alege parteneriatele culturale care au dat roade şi de a dezvolta aria de aplicabilitate a proiectului la nivel paneuropean. Datorită poziţiei sale geografice şi istoriei sale, Timişoara îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru a atinge acest obiectiv”, se afirmă în dosarul de candidatură al acestui oraş.

Ministerul Culturii a organizat etapa decisivă şi mult aşteptată a competiţiei Capitală Europeană a Culturii 2021 în perioda 15-16 septembrie 2016. În faţa juriului de experţi independenţi si-au susţinut prezentările cele patru oraşe preselectate în cadrul etapei anterioare, şi anume Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara.

Juriul a evaluat oraşele candidate preselecţionate pe baza candidaturilor revizuite şi a audierilor în raport cu obiectivele şi criteriile stabilite în Decizia nr. 445/2014/UE de instituire a unei acţiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033.

Conform instrucţiunilor primite din partea instituţiilor europene şi a regulamentului de procedură al competiţiei, audierile oraşelor nu sunt deschise publicului.

Un juriu independent, format din 12 experţi numiţi de Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comitetul Regiunilor, a stabilit lista scurtă. Au mai fost înscrise următoarele localităţi: Alba Iulia, Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava şi Târgu-Mureş. 

Criteriile de selecţie

Steve Green, preşedintele juriului de experţi, a precizat cele şase criterii în baza cărora au fost selectate cele patru oraşe. „Primul îl reprezintă strategia culturală şi moştenirea pe care aceste capitale europene urmează să o lase. Al doilea este dimensiunea europeană: oraşul va reflecta la propria istorie şi cultură, dar şi la istoria şi cultura celorlalte oraşe europene. Cel de-al treilea se referă la dimensiunea programului şi implică o viziunea artistică puternică, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara ţării. Cea de-a patra este participarea locuitorilor în dezvoltarea programului. Celelalte două sunt foarte directe: au bani şi au cu cine să fie o Capitală Culturală Europeeană?“. 

Finanţări de milioane de euro pentru Capitala Europeană a Culturii
 
Titlul de Capitală Culturală Europeană  schimbă cu totul viaţa unui oraş, procesul de accedere la acest titlu începând cu şase ani înainte. Odată cu titlul de Capitală Culturală are loc dezvoltarea turismului cu o creştere, în medie, de 12% în anul respectiv. De asemenea, se  reface infrastructura culturală. Alte două beneficii ar fi coeziunea socială şi solidaritatea reprezentanţilor politici ai oraşului. Prin urmare, anul Capitalei Culturale aduce laolaltă toate comunităţile din oraş. „În ţări mai dezvoltate decât România, practica a fost de alocare de la administraţia centrală pentru oraşul câştigător al proiectului Capitală Culturală Europeană a unor fonduri de 10 — 15 milioane de euro. Acestei sume i se adaugă un sprijin substanţial din partea consiliului judeţean, a administraţiei locale, adâugându-se simbolic un premiu care este acordat de Uniunea Europeană, în valoare de 1,5 milioane de euro, cunoscut sub numele de premiul Melina Mercouri“. 
„Este nevoie de infrastructură pentru ca acest oraş să primească, să zicem, un milion de turişti, în anul 2021, aeroporturi, gări, poşte, telecomunicaţii, autostrăzi ş.a.m.d. Deci, acest buget multianual va trebui gândit şi structurat în aşa fel încât să permită oraşului să răspundă nu numai comandamentului în ceea ce priveşte cultura, manifestărilor artistice, ci şi capacităţii lui de a fi gazdă de-a lungul întregului an 2021, pentru evenimentele pe care le propune“.
 
Ce a însemnat „Sibiu - Capitală Culturală“, în 2007 
 
Când a fost Capitală Culturală Europeană, în perioada în care Klaus Iohannis era primar, Sibiul a primit de la bugetul de stat 50 de milioane de euro. Banii au fost alocaţi pentru lucrări de reabilitare — circa 40 de faţade ale clădirilor şi ganguri din Sibiu—, achiziţia de echipamente — cortul Pavilion 2007, două scene şi gradene, un pian Steinway—, reabilitarea mai multor lăcaşuri de cult, organizarea de proiecte culturale, promovarea programului, reabilitarea aeroportului din Sibiu. „Aceasta a fost suma totală investită de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de autorităţile de la Sibiu pentru Capitala Culturală Europeană“, a declarat, la vremea respectivă,  Sergiu Nistor, comisar guvernamental al programului „Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007“. 
 
 Foto: Ovidiu Dumitru Matiu/ Mediafax
La Sibiu, în 2007, Capitala Culturală Europeană a fost un prilej pentru desfăşurarea celor aproximativ 220 de proiecte, la care au ajuns în jur de un milion de turişti, faţă de 300.000, în 2006. Cele mai însemnate evenimente din cadrul „Sibiu 2007“ au fost: Adunarea Ecumenică Europeană, deschisă de preşedintele Traian Băsescu, concertele susţinute de Opera de Stat din Viena şi Scala din Milano, Festivalul Internaţional de Teatru „Radu Stanca" — de pildă, spectacolul „Faust" , montat de Silviu Purcărete într-o hală special amenajată, a costat în jur de 300.000 de euro —, Festivalul de rock „Artmania“, dar şi „Sibiu. Dans. Festival“, recitalurile interpreţilor Goran Bregović şi Julio Iglesias. Pe lângă aceste evenimente, au mai fost alte 40 de proiecte culturale, de dans, muzică, arte şi literatură, pe care oraşele Sibiu şi Luxemburg le-au organizat împreună.
   

 

Conferinţa de presă în cadrul căreia a fost făcut public numele oraşului recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România a avut loc vineri, 16 septembrie 2016, ora 17.15, la sediul Bibliotecii Naţionale a României (Bd. Unirii nr. 22), în sala Mircea Eliade (parter).

Evenimentul a beneficiat a de prezenţa Ministrului Culturii, doamna Corina Şuteu, precum şi a preşedintelui juriului de experţi, domnul Steve Green şi a reprezentanţilor Comisiei Europene. 

Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene.

Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se aşteaptă ca oraşele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa unui public internaţional.

   

 
 

 

citeste totul despre: