„Haiducii“ vin de luni cu „Adevărul“ VIDEO

Actorul Ion Besoiu, despre bucuriile şi tristeţile din cariera sa 

„Adevărul“ redescoperă valorile româneşti, pe care le restituie cititorilor şi românilor în 2017, anul premergător centenarului Marii Uniri. Adevărul continuă seria filmelor de succes aduse în casele românilor. De data asta la standuri vă vor aştepta primele două filme din miniseria „Haiducii“, respectiv „Haiducii“ în data de 6 februarie şi „Răpirea fecioarelor“ în data de 13 februarie. Preţ ziar + DVD: 14,99 lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lăsaţi-vă cuceriţi de o poveste de capă şi spadă, plină de umor, suspans şi aventură.

„Haiducii“, unul din acele filme ce-şi depăşesc momentul creaţiei şi rămân mari clasice în istoria cinematografiei, este disponibil alături de ziarul Adevărul în data de 6 februarie. Alături de Ion Besoiu, în rolurile principale îi regăsim pe Toma Caragiu, Marga Barbu, Jean Constantin şi Marin Moraru.

Filmul realizat în 1966 a fost regizat de Dinu Cocea, iar la scenariu a contribuit si scriitorul Eugen Barbu. Filmul s-a bucurat de un succes atât de mare încât au urmat o serie de continuări. Pelicula se află pe locul 8 în topul celor mi vizionate filme româneşti din toate timpurile, conform Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

„Haiducii“, eroi plini de veselie nativă şi curaj în faţa pericolului

Povestea haiducului Amza (Ion Besoiu) este plină de suspans şi tensiune. Trădat de fratele său de cruce şi închis pe nederept în ocnă, Amza trebuie să facă faţă încercărilor şi, ajutat de o adevrată reţea de haiducii şi oamenii drepţi şi curajosi, să facă dreptate. Ca în orice poveste despre haiducii, şi în acest film se pune accentul pe nedreptatea socială, greutăţile poporului, dar şi pe veselia nativă şi curajul în faţa pericolului.

Succesul filmului se datorează şi unei atenţii la detalii, pe platou aflându-se la momentul filmărilor şi un consilier istoric, de lupte, hipic şi tehnic. Poate şi din acest motiv „Haiducii“ trece testul timpului, secvenţele de acţiune fiind la fel de reuşite şi pline de suspans pentru sepectatorul de azi, precum au fost pentru spectatorul de atunci.

Ion Besoiu reuşeşte un rol excelent ca haiducul Amza, un om trădat, dar niciodată învins. Chiar dacă Besoiu nu a fost prima alegere, când acesta s-a alăturat proiectului a adus cu sine o energie debordantă, transmisă pe ecran şi simţită de spectatori.

Marga Barbu, în filmul „Haiducii“

Ca orice film realizat în anii comunismului şi „Haiducii“ a fost supus cenzurii. Cenzorii au fost nemulţumiţi de numărul mare de scene şi cadre în care apăreau preoţi, biserici şi cântece religioase, dar după ce însuşi Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat părerea favorabilă asupra filmului, „Haiducii“ a fost prezentat pe marele ecran.

Filmul reuşeşte performanţa de a fi atât un film de cadă şi spadă cât şi o frescă a vieţii româneşti în epoca fanariotă. Filmul se bucură atât de scene de acţiune bine realizate cât şi de momente comice, sau de întâmplări încărcate de suspans.

Scenariul şi regia permit actorilor să dea interpretări care mai de care mai reuşite. Alături de Ion Besoiu strălucesc Amza Pellea, impunător în rolul negativ şi Marga Barbu, care face un rol de o senzualitate tulburătoare. Succesul filmului a fost imens încă de la lanasare, aproape 9 milioane de spectatori, şi nu s-a diminuat de alungul timpului.

Amza Pellea, în filmul „Haiducii“

„Răpirea fecioarelor“, mai mult pericol şi mai multă aventură

„Răpirea fecioarelor“ este continuarea filmului de succes „Haiducii“. De data aceasta rolurile sunt interpretate de Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu şi Olga Tudorache. Filmul poate ajunge în casele voastre pe data de 13 februarie.

O data ce publicul a fost cucerit de curajul lui Amza, inteligenţa Aniţei şi umorul Răspopitului, personaje cheie din filmul „Haiducii“ este uşor de înţeles de ce a existat continuarea „Răpirea fecioarelor“. Pe fundalul acelaşi perioade istorice, epoca fanariotă, se desfăşoară o altă aventură a haicuciilor, de data aceasta mai periculoasă şi cu miza mult mai mare.

La începutul secolului al XIX-lea, doamna Haricleea doreşte să-şi îndepărteze soţul de la tron şi din acest motiv permite bandelor lui Pazvanologu, paşa de Vidin, să atace satele şi să răpească fetele pentru Seraiul Sultanului. În această lume dură, haiducii lui Amza reprezintă un simbol şi un garant al dreptăţii şi al ordinii sociale, o mână de oameni pregătiţi să lupte pentru ce e bine şi corect.

Desigur, lupta nu va fi uşoară, vor avea loc răpiri, lupte, uneltiri şi viclenii, iar la final nu toţi vor rămâne în viaţă. Însă tocmai această continuă acţiune face seria „Haiducii“ un astfel de succes.

În continuarea „Răpirea fecioarelor“ eroi noştri îşi întăresc rolul de gardieni ai vitejiei, şi ne ajută pe noi, spectatorii, să ne simţim într-o poveste, precum cele ce le ascultam când eram mici şi ne imaginam şi noi haiducii pe cai, porniţi în apărarea celor săraci şi oropsiţi.

Cine a fost Ion Besoiu

Unul din cei mai îndrăgiţi actori români, Ion Besoiu (foto sus, autor: Marian Iliescu) s-a născut la 11 martie 1931, la Sibiu. A debutat în 1957 şi a atins faima în adevăratul sens al cuvântului în 1970, când a jucat în serialul „Toate pânzele sus“. A fost şi un om de teatru, rămând memorabile rolurile lui din „Hamlet“, „Unchiul Vanea“, „Mizantropul“ „Antigona“ sau „Caligula“. În filme, Besoiu s-a remercat în „Furtuna, Neamul Şoimăreştilor“ , „Haiducii“ „Şi atunci i-am condamnat oe toţi la moarte“.

Interpretarea sa a fost mereu hotărâtă, clară şi fără excese sau exagerări, lucru care i-a adus admiraţia fanilor. Rolul său din „Toate pânzele sus“ l-a făcut cu adevărat nemuritor în conştiinţa cinematografică a românilor.

Ion Besoiu a fost timp de 12 ani directorul Teatrului „Lucia Sturza Bulandra“ . În 2001 a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului Sibiu şi la împlinirea vârstei de 70 de ani a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României“, în grad de cavaler pentru „dezvoltarea artei teatrale româneşti, prin prestigioasa şi remarcabila sa activitate de actor, director de teatru şi pedagog.“ Ultimul premiu la primit în 2011, Premiul Gopo pentru întreaga operă. Moartea sa, în data de 18 ianuarie 2017, a fost o primită cu durere din partea fanilor de o viaţă, dar şi din partea unei generaţii mai tinere care nu a apucat să-l cunoască decât din filmele de arhivă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările