George Călin, revenit în funcţia de director interimar la Operă, reacţionează la acuzaţiile lui Tiberiu Soare

George Călin, revenit în funcţia de director interimar la Operă, reacţionează la acuzaţiile lui Tiberiu Soare

George Călin va dirija timp de trei luni destinele Operei Naţionale    FOTO: Eduard Enea

După o zi de tăcere, actorul George Călin, reinstaurat ieri, miercuri 20 aprilie, de către ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, la cârma Operei Naţionale Bucureşti (ONB), s-a decis să răspundă acuzaţiilor grave făcute în cursul zilei de ieri de protestatarii angajaţi ai instituţiei şi de cel care deja e socotit un lider informal al acestora, dirijorul Tiberiu Soare, cel cu care ministrul l-a schimbat iniţial pe George Călin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Noaptea s-a dovedit un sfetnic bun pentru George Călin, care, în cursul nopţii de miercuri spre joi, a remis presei o scrisoare deschisă în care răspunde punctual acuzaţiilor făcute în cursul zilei de ieri de angajaţii strânşi în sala Operei, alături de fostul director ad interim, dirijorul Tiberiu Soare, dar şi de celălalt director numit în doar două săptămâni de Vlad Alexandrescu, dirijorul Vlad Conta. Reamintim că refuzul ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, de a se prezenta la dialogul cu protestatarii, aşa cum promisese, a dus în cele din urmă la anularea reprezentaţiei programate cu „Falstaff“, artiştii din corul Operei cântând în loc, în faţa spectatorilor strânşi în sală, în mod simbolic, Corul Robilor din altă operă verdiană, „Nabucco“.

Redăm integral, în continuare, punctul de vedere al noului director general al Operei, George Călin:

„Mă văd din păcate nevoit să construiesc un răspuns în ce mă priveşte în jurul multiplelor acuzaţii ale domnului Tiberiu Soare şi a celor care s-au agăţat de dumnealui, care se exprimă de asemenea ca reprezentanţi ai domnului Vladimir Conta, deşi mi-aş fi dorit ca discreţia întru muncă şi orientarea către susţinerea performanţei în domeniul operei, baletului, operetei şi musicalului să fie pe buzele tuturor în aceste momente cruciale pentru Opera Naţională Bucureşti.

În primul rând, sunt acuzat în virtutea unor rapoarte ale Curţii de Conturi, la care domnul Soare a avut desigur acces. Cu privire la acestea, ţin să menţionez că nu sunt subiectul niciunei acuzaţii. Deşi toate rapoartele Curţii de Conturi din ultima decadă au avut ceva de reproşat managemenului, nu mă număr printre managerii cărora Curtea de Conturi le-a putut reproşa nereguli.

Apoi, se evidenţiază ca fiind complet nefiresc faptul că domnul Johan Kobborg, a cărui valoare artistică şi ale cărui performanţe în fruntea Baletului Operei Naţionale Bucureşti nu sunt contestate nici măcar de către domnii Conta şi Soare, a avut un contract de colaborare şi anumite condiţii de imagine garantate, agreate încă de la începutul anului 2014, pe care le putem analiza acum, doi ani mai târziu, ca fiind cel puţin oportune. Astfel, pentru aceia care se întreabă dacă remuneraţia domnului Kobborg a fost acoperită de încasări, menţionez că aceasta a fost şi condiţia, şi anume plata dumnealui din venituri proprii, nu din subvenţia din care sunt acoperite salariile angajaţilor şi colaboratorilor instituţiei, necontestate de nimeni din punctul de vedere al performanţei dată fiind inexistenţa criteriului în acest moment în sistemul bugetar.

Regret foarte mult că domnul Soare a insistat să îşi asume un rol necinstit faţă de angajaţii instituţiei, folosindu-se, în fapt, de problemele cele mai profunde ale sistemului. Am fost foarte dezamăgit de faptul că dumnealui şi-a prezentat doar nemulţumirile faţă de remuneraţia domnului Kobborg şi a balerinilor străini (omiţând că pentru cei din urmă s-a referit mereu la suma brută fără a menţiona că două luni pe an aceştia nu sunt plătiţi şi nu sunt niciodată asiguraţi social în calitate de colaboratori, şi nu angajaţi; de asemenea nu s-a referit şi la contribuţia lor artistică), fără a menţiona ceea ce (/dacă) plănuieşte să întreprindă pentru a creşte remuneraţia angajaţilor, respectiv pentru asigurarea unui climat de performanţă. În aceasta constă de fapt reforma, în opinia mea, şi am convingerea că, în continuare, în pregătirea condiţiilor pentru viitorul management, voi avea sprijinul domnului Ministru al Culturii în acest sens. Dumnealui a avut ocazia de a se familiariza cu cele mai adânci disfuncţionalităţi ale instituţiei, respectiv ale sistemului, în aceste ultime săptămâni. Nu este normal ca problemele sistemului să fie folosite împortiva vindecării sale şi pentru manipularea oamenilor mai degrabă decât pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor acestui sistem.

În acelaşi timp cu o creştere a nivelului de remuneraţie pot exista cu adevărat premisele performanţei. Ale performanţei fără invidie, fără frustrare, fără plata unor poliţe, fără compararea unor cifre absolute. Doar o recompensare a valorii şi a rezultatelor; o judecată, dar în perspectivă.

Îmi exprim îngijorarea şi dezamăgirea faţă de modul în care a avut loc protestul de astăzi, din păcate conform tuturor informaţiilor orchestrat de domnul Soare, în pofida unei decizii a autorităţii în sarcina căreia stă soarta acestei instituţii. De asemenea, mă declar consternat de consecinţele pe care le-au putut avea acţiunile domnului Soare asupra activităţii dedicate publicului Operei Naţionale Bucureşti.

În faţa publicului şi a tuturor celor de bună credinţă, precizez că mă angajez să încurajez performanţa, concept cheie reieşit în urma negocierilor mele cu Ministerul Culturii, pe tema revenirii la conducerea interimară a Operei Naţionale Bucureşti. Mă bucur că dumnealor au reprezentat un partener de dialog în aceste ultime zile şi că au cercetat mai adânc acuzaţiile care mi s-au adus, doar pentru a ajunge la concluzia că sunt nefondate.

De asemenea, spre deosebire de a domnului Soare, numirea mea are un orizont de timp clar şi deloc îndelungat: trei luni. Scopul este acela de a menţine standardele, de a evita alterarea programului sau a proiectelor în derulare şi de a permite în curând numirea unui nou manager general, de talie internaţională, pentru Opera Naţională Bucureşti. Este un obiectiv pe care sper ca întregul personal al Operei Naţionale Bucureşti să şi-l asume, căci aşa este nobil să procedăm.

George Călin, manager general a.i. al Operei Nationale Bucuresti“
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: