Iulian Comănescu: Galoşii, Picasso şi presa mondială

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Iulian Comănescu este analist media, autor al volumului „Cum să devii un Nimeni” (Humanitas, 2009).
Iulian Comănescu este analist media, autor al volumului „Cum să devii un Nimeni” (Humanitas, 2009).

Mama unuia dintre cei trei români cercetaţi pentru furtul de Picasso, Matisse, Monet, Gauguin şi Lucian Freud s-a răzgîndit şi a declarat că nu a ars în sobă tablourile pe care spusese că le-a ars. Pînă cînd se limpezesc lucrurile, să vedem cam ce impact de imagine are, pentru România, întreaga tărăşenie.

Mihai Alexandru Bitu, Radu Dogaru şi Eugen Darie sînt cercetaţi pentru că ar fi sustras, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, şi ar fi furat un număr de şapte tablouri, de pictorii citaţi, de la muzeul Kunsthal din Rotterdam. În Evenimentul zilei au apărut transcrieri ale unor chat-uri de Internet în care cei trei se întrebau ce-ar fi putut face cu tablourile. Dacă se adevereşte, ceea ce se vede acolo este de un idiotism insuportabil. După ce iniţial puseseră ochii pe un muzeu de ştiinţe ale naturii, cei trei şi-au dat seama că păsările împăiate pot fi revîndute foarte greu, aşa că s-au reorientat către Kunsthal, unde se găseau Capul de Arlechin al lui Picasso şi Femeie în faţa unei ferestre deschise a lui Gauguin. După ce au furat, nu se ştie cum, cele şapte tablouri, acuzaţii le-au ascuns în perne şi le-au adus în România. Ulterior, au încercat să i le plaseze lui Gigi Becali, un alt mare connaîsseur, şi l-ar fi rugat să-i ajute pe un asistent de-al lui Cătălin Botezatu, despre care presa spune că e cercetat în stare de libertate. Suspecţii nu ar fi cerut, pentru tablourile evaluate la 18 milioane de euro, decît 50.000 de euro.

Olga Dogaru, mama unuia dintre cei trei, a declarat că iniţial a ascuns operele de artă într-un geamantan, pe care l-a îngropat într-un cimitir din oraşul tulcean Măcin, unde locuia. Pentru ca ulterior să-l dezgroape, să înghesuie tablourile în sobă şi să le dea foc, împreună cu o pereche de galoşi pe post de combustibil, ca să scape de captura devenită incomodă.

Pe fir a intrat Institutul Naţional de Criminalistică, care s-a apucat să scormonească cenuşa din sobă, dar nu a dat o concluzie tranşantă. Nu e clar de ce, dar ulterior, avocatul lui Radu Dogaru, principalul suspect în caz, solicită o expertiză de la Muzeul Luvru, care să confirme noua declaraţie a mamei suspectului, că tablourile nu au fost arse.

Povestea este una care îţi taie răsuflarea. Are potenţialul de a se propaga în presa străină, aşa că am plecat pe urmele ei. Toate publicaţiile de limbă engleză cu o oarecare importanţă – de la New York Times la The Guardian şi de la Huffington Post la BBC sau CNN – au preluat-o. În Franţa, Le Figaro, Le Point sau L’express au scris şi ele, la fel ca Der Spiegel în Germania sau El País în Spania. Dacă trei idioţi dintr-o ţară bananieră ar fi furat ei tablourile, iar mama aceloraşi ar fi declarat că le-a băgat în sobă cu nişte galoşi, presa din România ar fi preluat şi ea informaţiile.


Citiţi articolul integral pe dilemaveche.ro

Iulian Comănescu este analist media, autor al volumului „Cum să devii un Nimeni” (Humanitas, 2009).

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite