Galerii au fost, galerii vor fi încă. Cele 20 de galerii de artă pe care le-am pierdut şi sperăm că le vom recâştiga
0
A sosit momentul să ne-amintim, „sine ira et studio“, de „vremurile bune“ de dinainte de pandemie, şi să sperăm că se vor întoarce cât mai curând. Urmează un top 20 al galeriilor de artă bucureştene, aşa cum le-am văzut şi „simţit“ eu în cei trei ani (2017-2019) de studiu intensiv al acestui mediu, de trăit în interiorul lui. 418, AnnArt, Mobius sau Sector 1 au făcut „epocă“ în ultimii ani. E de dorit ca activitatea lor să se reia cât mai repede.
Criteriul de selecţie pentru această listă de 20 de galerii bucureştene (în ordine alfabetică) este cel al existenţei, al prezenţei unor acte artistice remarcabile, uluitoare, care-au putut fi văzute de-a lungul vremii în aceste spaţii, precum şi o viziune curatorială coerentă şi constant exprimată din partea celor care le îngrijesc. Nu a fost neglijată însă nici calitatea lor ca spaţiu de socializare, cât de mult te puteai simţi bine la vernisajele care-aveau loc aici „înaintea erei noastre“, şi care sperăm că se vor relua la un moment dat (măcar din toamna anului 2020).
1. 418 Gallery
Spaţiu dedicat artei abstracte contemporane şi înfiinţat de renumita curatoare Joana Grevers, critic de artă afirmat pe plan internaţional (denumirea galeriei este inspirată de data de naştere a acesteia), 418 Contemporary Art Gallery a beneficiat multă vreme de un superb spaţiu în Bucureşti, un apartament cu „parfum“ interbelic într-o vilă situată pe răcoroasa Intrare a Armaşului din centru. Acum, pe lângă sediul (de bază) din München, iubitorii de artă îi pot urmări pe artiştii sprijiniţi de lady Joana Grevers în evenimentele organizate periodic la Cetate Arts Danube, proprietatea Joanei de lângă malul Dunării (aici se află un conac/mansion „din alte vremi“ şi un parc cu lucrări de artă, care-aminteşte de celebrul Bomarzo), locaţie unde are loc, pe perioada verii, şi o tabără de creaţie pentru tinerii artişti (Fundaţia Joana Grevers organizează şi numeroase rezidenţe în acest spaţiu fabulos). Responsabile galerie: Joana Grevers şi Ecaterina Dinulescu.
Citeşte şi:
„Cetatea“ artelor contemporane s-a mutat pe malul Dunării
Frumuseţea „unui sentiment abstract“, redată de şase tineri artişti vizuali români
Artă contemporană, în Bucureşti şi la Cetate, prin Fundaţia Joana Grevers
„Iluzia timpului“, revelată de Albert Kaan într-o nouă expoziţie la galeria 418 de la Cetate
Iubitorii artelor contemporane se strâng din nou la Cetate Arts Danube, la 418 Gallery
2. AnnArt Gallery
Una dintre puţinele galerii care chiar îşi şi vând artiştii din portofoliu. Şi în portofoliu se află artişti deloc oarecare: Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia sau sculptorul Virgil Scripcariu. Aici au avut expoziţii (excelente) şi mai tinerii şi valoroşii Maia Ştefana Oprea sau Constantin Rusu. Galeria se află la a treia locaţie, toate trei în vile din cartiere „de elită“, cu parfum interbelic. După străzile Mahatma Gandhi şi Paris, recent, la începutul anului, AnnArt se relocase în Andrei Mureşanu, pe lângă statuia monseniorului Ghyka. Pandemia a oprit activitatea galeriei, dar cu siguranţă din toamnă o să vedem în continuare lucruri foarte interesante aici. Responsabile galerie: Gabriela Massaci şi Ruxandra Tudoran.
Citeşte şi:
Cântec pentru mamele Pământului – cronica la expoziţia de sculptură a lui Virgil Scripcariu „Supermam“ (2015), de la AnnArt Gallery
Călătorie în jurul craniului Laurei Covaci – cronica la expoziţia Laurei Covaci „Cruda feerie / Capitolul 3 / Desprinderea“ (2015), de la AnnArt Gallery
Apocalipsa după Fikl – cronica la expoziţia lui Gheorghe Fikl „The End of History“ (2017), de la AnnArt Gallery
Vernisaj Ştefan Câlţia: „Lucrări Recente“, la AnnArt Gallery. 14 lucrări noi ale unui mare artist plastic român
Trei vernisaje şi un finisaj. Ce să aleagă mai întâi iubitorul de artă contemporană? – despre vernisajul expoziţiei „Stivuire“ (2016) a Maiei Ştefana Oprea, de la AnnArt Gallery
CARTEA DE ARTĂ „Stivuire“, by Maia Ştefana Oprea. Sau despre victoria spiritului asupra materiei
„Cuiburile“ Maiei Ştefana Oprea se văd la Palatul Mogoşoaia
Andrei Tudoran, „fără memorie“, o expoziţie-eveniment – despre vernisajul expoziţiei „Out of Memory“ (2019) a lui Andrei Tudoran, de la AnnArt Gallery
3. ArtHalle
O galerie „mai tânără“, ArtHalle este rodul entuziamului unui cuplu de galerişti şi curatori, proveniţi din mediul business: Dan Ştefan Andrei şi Diana Andrei. Situată pe Budişteanu, pe lângă Facultatea de Arte – de fapt, în fostul spaţiu unde a funcţionat, mulţi ani, galeria UNA a facultăţii, mutată acum la Combinat –, într-o casă veche, cu un spaţiu generos, de tip „vagon“, ArtHalle a beneficiat de un program artistic coerent, centrat pe tineri artişti abstracţi sau chiar de brut art, printre care se remarcă membrii grupării Grund (Augustin Răzvan Radu, Adrian Dică etc.). Responsabili galerie: Dan Ştefan Andrei şi Diana Andrei.
4. Atelier 030202
Un spaţiu de tip artist-run space, situat în noua clădire a Teatrului de Comedie de pe strada Sfânta Vineri (lângă Sinagoga Evreiască, dar şi aproape de Manasia Hub, un loc-cheie al comunităţii progresiste), Atelier 030202 beneficiază de energia şi flerul artistului şi animatorului cultural Mihai Zgondoiu. Acesta a organizat aici, de-a lungul celor 10 ani de existenţă, multe expoziţii importante, având şi un apetit deosebit pentru colaborarea cu colegii din zona literaturii contemporane, demers în care s-a bucurat de colaborarea poetului Dan Mircea Cipariu. Responsabil galerie: Mihai Zgondoiu.
Citeşte şi:
„Cum privim la lucruri“, la Atelier 030202 – despre expoziţia „How We See Things“, organizată cu prilejul Preşedinţiei Austriei la Consiliul UE.
Galeria Atelier 030202 a împlinit zece ani
5. Atelier 35
Nume legendar în istoria artei plastice contemporane, Atelier 35 (spaţiu al Uniunii Artiştilor Plastici dedicat tinerilor până în 35 de ani) s-a redeschis recent (adică, mi se pare, cam de vreo doi ani, timpul zboară) pe strada Şelari, în „buricul“ Centrului Vechi. Primul an s-a bucurat de curatoriatul tinerei Carmen Casiuc (26 de ani), care a „rupt“ gura târgului, prin decembrie, cu show-ul provocator şi controversat al timişorenilor „geniali“ de la Baraka. Casiuc şi-a încheiat „stagiul“ şi i-a urmat un alt curator tânăr şi bine pregătit, Horaţiu Lipot. Pandemia a oprit avântul acestor tineri artişti şi curatori, cu un program îndrăzneţ şi adus „la zi“, dar... până la 35 (de ani) mai e timp. Responsabili galerie: Carmen Casiuc, Horaţiu Lipot.
Citeşte şi:
Prima apariţie în Bucureşti a grupului Baraka provoacă un scandal „monstru“. Un nou „ponei roz“ pune la încercare toleranţa la artă a bucureştenilor
„Pământ şi sânge“, cu senzaţionalii artişti timişoreni din Baraka
„Sexul şi arta sunt acelaşi lucru“. Pe 24 noiembrie, Timişoara face faţă provocării Baraka
6. Galeriile Carol
O galerie cu totul specială, situată într-un apartament „viscontian“, i-am spus eu, dintr-o clădire de pe bulevardul Carol (intersecţie cu Moşilor), galerie care se datorează entuziasmului proprietarei acesteia, minunata orădeancă Iulia Deme (aceasta a deschis, de altfel, o „filială“ şi în oraşul ei natal, Oradea). Iulia Deme a avut sagacitatea să se înconjoare de talentul şi energia unei neobosite curatoare, versata Raluca Băloiu, care a organizat aici expoziţii numai „una şi una“. Nu poţi să uiţi, dacă le-ai văzut, expoziţiile de aici ale artiştilor „lui Băloiu“: pictoriţele neconvenţionale Mirela Iordache şi Petronela Berlea sau sculptorul Dragoş Neagoe. Responsabile galerie: Iulia Deme şi Raluca Băloiu.
Citeşte şi:
Finisaj Mirela Iordache, „Entropomorfe“, cu 10% reducere
Cafeneaua Critică are „Afinităţi elective“. Întâlnire la Galeriile Carol cu marii artişti plastici Mircea Roman şi Aurel Vlad
„Cuiburile“ Maiei Ştefana Oprea se văd la Palatul Mogoşoaia – despre alt proiect expoziţional de excepţie curatoriat de neobosita Raluca Băloiu
7. Centrul Artelor Vizuale (CAV) Multimedia
Şeful Uniunii Artiştilor Plastici (UAP), pictorul Petru Lucaci, a avut, în vara lui 2018, inspiraţia să „cedeze“ acest spaţiu „minion“ situat lângă galeria Căminul Artei (actualmente Centrul Artelor Vizuale), una dintre cele mai cu tradiţie ale UAP-ului, unui grup de tineri artişti, pentru a-l gestiona cum cred ei de cuviinţă. Tinerii s-au achitat cu brio de „sarcina“ primită, iar de-atunci până acum aici au avut loc numeroase expoziţii ale unor tineri artişti, colegi de generaţie în general, toate aducând un suflu proaspăt şi înnoitor. Revelaţia acestei galerii s-a dovedit pictoriţa Florentina Otari, colegă de şcoală şi de generaţie cu grupul respectiv, iar o altă expoziţie remarcabilă a fost cea a „maestrului“ Laurian Popa, un artist consacrat, dar trăind în Arad şi aflat la prima „personală“ în Bucureşti. Responsabili galerie: Radu Pandele, Lucian Hrisav şi Ioana Marşic.
Citeşte şi:
Florentina Otari, revelaţia artelor plastice din 2018, expune timp de trei zile la 1001 arte
8. creart
Spaţiul aparţine Primăriei Municipiului Bucureşti şi este situat în clădirea Centrului (creart) din Piaţa Lahovary (unde se află şi o sală de teatru şi spectacole, de fapt). A beneficiat însă de organizarea celui indicat ca responsabil, un bun cunoscător al artei contemporane, Răzvan Ion, totodată şi un bun curator. Cu fler, acesta a „invitat“ la creart artişti contemporani numai „unul şi unul“, români, dar şi din străinătate (au beneficiat, şi el şi artiştii, la multe expoziţii, de curatoriatul lui Eugen Rădescu, unul dintre cei mai buni curatori ai momentului, curator pentru câteva expoziţii şi la Mobius, după cum vom vedea). Spaţiul extrem de restrâns (este vorba despre o „cămăruţă“, un fel de white cube) a pus la maximă încercare creativitatea şi ingeniozitatea artiştilor şi curatorilor, rezultând multe expoziţii valoroase, unele veritabile „bijuterii“. Le menţionăm pe cele semnate de Theodor Moise, Martin Balint, Andreea Chirică, Petra Martin, regretatul Arantxa Etcheverria, Claudia Brăileanu (mai ales, o lucrare aproape genială), precum şi Cătălin Burcea, Magdalena Pelmuş sau Mihai Zgondoiu. Practic, mai oricine avea şi are ceva de spus în arta contemporană (tineri sau mai puţin tineri) a trecut sau urma să treacă, dacă pandemia nu oprea lucrurile, pe la creart. Responsabil galerie: Răzvan Ion.
Citeşte şi:
Arantxa Etcheverria „deschide uşile“ la creart-ul Primăriei
Enigma Dobrogei, cu artista Loredana Stancu, la galeria creart
9. E T A J artist-run space
Acest „artist-run space“, deschis de artistul şi galeristul Mircea Modreanu (foto) (o veritabilă „forţă a naturii“, născut în Petroşani, dar cu facultatea făcută la Cluj) acum aproape doi ani în propriu-i apartament (!) din George Enescu 43, adică-n „buricul“ Capitalei, este un adevărat fenomen cultural al ultimilor doi ani. Cu o tenacitate rară, Modreanu a organizat aici expoziţii ale colegilor săi de generaţie, „una şi una“, mai întâi ale grupului iniţial Etaj (cam vreo 10 artişti, cu mici fluctuaţii) – fiecare cu invitaţii săi –, apoi s-a „deschis“, din toamna trecută, spre încă 15 nume. În primul sezon se ajunsese la peste 20 de expoziţii, s-a ajuns şi la 30, dar... pandemia a oprit – cu siguranţă, temporar – avântul tinerilor artişti (un proiect derivat, ETAJ On Wheels, lansat în toamnă, consta în „deplasări“, în ieşirea artiştilor în spaţii neconvenţionale). Modreanu acum, aflat în autoizolare, proiectează săptămânal o lucrare pe fereastra apartamentului său şi, împreună cu alţi artişti, organizează plecări pe... Lună („Măcar odată pe Lună“). La mai mare! (Cred că apartamentul lui Modreanu va ajunge, foarte repede, să însemne pentru Bucureşti ceea ce a însemnat cel al lui Nichita Stănescu din Piaţa Amzei în anii ’70.) Responsabil galerie: Mircea Modreanu.
Citeşte şi:
Profeţii „rudimentare“, la „etajul cu artişti“
„Vernisaj pentru insomniaci“, prezentat de Ilina Schileru la ETAJ artist-run space
Modreanu aduce „apocalipsul acum“ al armelor de foc de jucărie la ETAJ artist-run space
Concert din muzică de flaut şi live-painting cu Constantin Rusu, la ETAJ artist-run space VIDEO
„Ekphrasis“ se întoarce, de data aceasta cu percuţie rock şi pictură live, tot la ETAJ artist-run space (Vlad Bolborea & Răzvan Năstase)
10. Galateea
Situată pe Calea Victoriei, Galateea (spaţiu aparţinând UAP) are specificul că este singura galerie de artă contemporană dedicată fenomenului ceramicii contemporane, care şi-a depăşit de mult statutul de „artă decorativă“, cum mai este încă denumită în nomenclatorul de la Facultatea de Arte. Artiştii ceramişti s-au reunit într-un grup denumit Galateea Contemporary Art, au luat taurul de coarne, au revendicat acest spaţiu şi... Monika Pădureţ, responsabila spaţiului, au avut loc aici o pleiadă de expoziţii excelente. Am descoperit galeria (şi, totodată, arta ceramicii) în toamna lui 2016, odată cu Vlad Basarab, un „act de onoare“ al galeriei. Aş menţiona, ulterior, şi pe cea a canadiencei filmul Adinei Pintilie „Touch Me Not“. Responsabile galerie: Monika Pădureţ, Georgiana Cozma şi Cristiana Russu.
Citeşte şi:
„Arheologia Memoriei: Cărţile Focului“, deschisă în Noaptea Albă a Galeriilor
„Evadare“ şi „recluziune“, într-o nouă expoziţie la galeria Galateea
„Galateea Now“, site şi expoziţie de ceramică
Ceramică română şi maghiară, creată de artiste femei, în două săli de expoziţie
„From Transylvania with love, Again”, cu Lucia Lobonţ şi Mónika Pădureţ
Amintiri din post-uman sau Dincolo de bine şi de rău. Despre „Touch Me Not“ al Adinei Pintilie
11. H’art Gallery
Nume de legendă al istoriei artei plastice contemporane româneşti postdecembriste, H’art se datorează neobositului galerist Dan Popescu, cel care-a înfiinţat galeria cred că prin anii 2000, deja „clasici“. Galeria a funcţionat mai întâi într-un spaţiu de pe strada Mihai Eminescu, iar de destulă vreme este situată într-un apartament dintr-un bloc de pe C.A. Rosetti, de la al cărui (strâmt) balcon ai o frumoasă privelişte a „Bucureştiului, noaptea“. Ce-ar mai fi de spus? Nu există nume important al artelor plastice contemporane de după 1989, fie el din grupul Rostopasca sau nu, care să nu fi trecut, cu cel puţin o expoziţie, pe la H’art. Este practic imposibil. Responsabili galerie: Dan Popescu şi Ioana Marinescu.
12. H’art Appendix (1001 arte)
La început un „apendice“ al galeriei H’art (după cum îi spunea şi numele iniţial), gestionat de curatorul, criticul şi animatorul cultural Cristian Cojanu (şi colecţionar de artă, by the way), galeria, situată chiar pe „strasse“, pe Calea Victoriei, şi „cu vedere“ din stradă, şi-a câştigat autonomia şi a „evoluat“ în 1001 arte, denumirea actuală. Se poate spune că numărul de expoziţii şi de artişti (uriaş) expuşi aici de Cojanu nu a copleşit niciodată calitatea. Sunt subiectiv, dar remarc de aici tot cele două solo show-uri ale pictoriţei-fenomen Florentina Otari, deşi, repet, numărul de artişti valoroşi expuşi este imens. Responsabili galerie: Cristian Cojanu şi Irina Mihaiu Damaskin.
Citeşte şi:
Florentina Otari, revelaţia artelor plastice din 2018, expune timp de trei zile la 1001 arte
13. Laborna
Situată în curtea, în „dependinţele“ unei clădiri „cu ştaif“ de pe strada Icoanei, spaţiul „neconvenţional“ Laborna se datorează exclusiv entuziasmului şi ingeniozităţii unui singur om: artistul şi profesorul Ciprian Paleologu. Evenimentele periodice organizate aici se numeau „borne“ şi erau numerotate, şi, pe lângă posibilitatea de expunere a artiştilor din grupul iniţial din jurul lui Paleologu, ofereau mereu şi o generoasă „mână întinsă“ tinerilor artişti, invitaţi să aplice pentru a lucra şi a expune. Regândită şi recalibrată de curând, Laborna era pusă pe fapte temerare, iar blocajul adus de pandemie nu este, cu siguranţă, decât temporar. Responsabili galerie: Ciprian Paleologu, Cristina Garabeţanu şi Naiana Vatavu.
14. Mobius Gallery
Ce s-ar mai putea spune despre această galerie-fenomen, „probably“ cea mai bună galerie bucureşteană a ultimilor 10 ani (deşi nu funcţionează, propriu-zis, decât de aproape cinci), despre care numai eu am scris atât? Născută din mintea şi inima genialei Roxana Gamarţ, după „despărţirea“ de Adina Zorzini, galeria Mobius şi-a propus iniţial ceva cu totul special, mai rar: promovarea şi expunerea artiştilor contemporani din spaţiul de la Est de noi, ex-sovietic în primul rând, lucru pe care l-a şi reuşit din plin şi pentru care merită felicitări (au expus ulterior, însă, aici şi artişti din Roman Tolici, un mare pictor postdecembrist, şi colaborarea sa cu Galeria Triumph din Moscova. Au urmat însă aici expoziţii-fenomen, care pur şi simplu au lăsat pe oricine cu gura căscată: menţionez doar, din Rusia, show-ul grupului AES+F („Inverso Mundus“) şi expoziţia duo-ului CrocodilePOWER, precum şi cea a maghiarului Sándor Szász („Chamber of Secrets“). Numărul artiştilor autohtoni care au expus însă aici expoziţii formidabile este mult mai mare, şi ar depăşi spaţiul acestui articol. Îi menţionez totuşi pe „basarabenii“ Roman Tolici (două solo show-uri aici, la distanţă de aproape doi ani) şi Lea Rasovszky, Claudia Brăileanu (curator, da, Eugen Rădescu), „rebelul“ clujean genialoid Sasha Bandi, în sfârşit Pandele Pandele, cu a cărui expoziţie („WtfwJd?“) galeria a fost surprinsă de nenorocirea pandemiei (lucrările lui Pandele se mai află încă în spaţiul de pe Mendeleev). Mobius şi Roxana Gamarţ au organizat însă multe evenimente şi expoziţii şi „în deplasare“: la UnSpaţiu de pe Sfinţii Apostoli, la Palatul Mogoşoaia, şi chiar şi în străinătate, ducându-şi artiştii „în turneu“ peste Ocean. Responsabili galerie: „the one and only“ Roxana Gamarţ, Ştefania Dobrescu şi Florin Tudose.
La vernisajul expoziţiei lui Roman Tolici, de la sfârşitul lui noiembrie 2016
Citeşte şi:
„Accident în Piaţa Amzei“ - lansare de carte & expoziţie Roman Tolici
Toamnă bogată la Mobius
CARTEA DE ARTĂ Roman Tolici sau „Puterea imaginii“
CARTEA DE ARTĂ „Prinţesa“ Lea, cartea (şi expoziţia)
„How Deep Is Your Art?“. Arta contemporană pe înţelesul tuturor, la Mobius Gallery
„Noua natură“, în viziunea unei artiste austriece, la Mobius Gallery
„Cât de adâncă este arta“ lui Roman Tolici? Răspunsul, la Mobius Gallery
„Istoria voastră e greşită“, spune Anna Khodorkovskaya la Bucureşti
„Melancolia şi misterul“ peisajelor urbane ale lui Roman Tolici. Sau despre „Puterea imaginii“. Artistul se află astăzi „la aniversară“
Regretatul artist foto-video Gabi Stamate (1958-2020, al cărui roman, „Crud“, va apărea cât de repede posibil după ridicarea stării de urgenţă, sub îngrijirea prietenilor săi), la artistul talk-ul Leei Rasovszky din propria-i expoziţie de la Mobius. Februarie 2018, „zile de fior şi râs“ Sursă foto: facebook Gabi Stamate
15. Palatul Mogoşoaia
Este un spaţiu cultural binecunoscut, situat „la porţile Bucureştiului“ (aparţine tot de Primărie, cred) şi impregnat de istorie, de prezenţa unor Brâncoveanu sau Martha Bibescu. Aici se află, de fapt, un „cocktail“ de galerii, care în general îşi programau, sâmbăta sau duminica, vernisajele în aceeaşi zi, la distanţă de câte o jumătate de oră (un adevărat festin cultural-artistic, pentru cei evadaţi, astfel, timp de câteva ore din agitaţia Bucureştiului, în acest spaţiu paradisiac): Cuhnia, Foişor, Gheţărie şi Palatul Central (fastuos, cu multe săli, unde puteau fi organizate expoziţii retrospective sau „de grup“, însă cu o posibilitate de expunere excepţională). Remarc doar ceea ce observa curatoarea Mădălina Mirea la un moment dat: felul în care ştafeta transmisă ei de istoricul de artă Doina Mândru (fosta directoare a aşezământului) s-a transmis mai departe la inimoasele şi neobositele (mai tinere) curatoare Ana Negoiţă şi Raluca Băloiu, organizatoare a multor expoziţii de excepţie aici. Responsabile galerie: Mădălina Mirea, Ana Negoiţă şi Raluca Băloiu.
Citeşte şi:
O prinţesă: Martha Bibescu
„Coast to Coast“ – expoziţia ceramiştilor nord-americani la Palatul Mogoşoaia (Vlad Basarab)
„Ritualuri de trecere“ la Palatul Mogoşoaia – despre expoziţia de pictură “Ritualuri de trecere” (2016) semnată Ioana Ursa, de la galeria Cuhnia, curator: Raluca Băloiu
„Cuiburile“ Maiei Ştefana Oprea se văd la Palatul Mogoşoaia (decembrie 2018)
16. Nicodim
Lucrurile sunt simple: Mihai Nicodim, „omul care l-a descoperit pe Adrian Ghenie şi i l-a arătat Americii“ (Nicodim Gallery este „bazată“ în Los Angeles, dacă nu mă înşel), s-a întors la un moment dat în România şi a deschis această galerie la Combinatul Fondului Plastic din spatele Casei Scânteii. Spaţiul de expunere este uriaş, de tip occidental, unic în peisajul expoziţional românesc. Indiferent că ne place sau nu ceea ce se expune la Nicodim (câteodată da, altădată nu), această galerie nu poate fi evitată sau ignorată, ea expunând şi mulţi artişti din străinătate (occidentali, şi nu numai). Responsabili galerie: Mihai Nicodim şi Ben Lee Ritchie Handler.
17. Galeria Posibilă
Galeria Posibilă, înfiinţată şi coordonată de galeristul Matei Câlţia, este cel de-al doilea nume important al anilor 2000, ani de „desţelenire“ a terenului, în plastica românească („triunghiul“ acestor galerii relevante şi care au făcut istorie este completat de Anaid Gallery a Dianei Dochia, relocată acum la Berlin). La un moment dat, oricine era important în plastica românească era reprezentat sau expunea la Posibilă (sau H’art), practic galeria având cei mai mişto artişti ever. Ulterior, galeria a „redus motoarele“ şi s-a concentrat pe promovarea operei marelui pictor Ştefan Câlţia, dar mai dă din când în când „lovitura“, cum a fost cu extraordinarul „duplex“ de basarabeni Mark Verlan-Ghenadie Popescu (curator Vladimir Bulat) din toamna anului trecut. Responsabili galerie: Matei Câlţia, Cosmina Chiţuc şi Alexandra Manole.
Citeşte şi:
“Et in Basarabia ego”: despre „duplex“-ul expoziţional Mark Verlan-Ghenadie Popescu (curator Vladimir Bulat) din toamna lui 2019. „O les beaux jours!“
18. Anca Poteraşu Gallery
Anca Poteraşu Gallery este rezultatul exclusiv al entuziasmului inimoasei, superbei şi atractivei Anca Poteraşu (foto, în dreapta), una dintre cele mai bune şi dedicate galeriste pe care le-a avut vreodată România. Şi această galerie a „migrat“ prin mai multe spaţii, dar toate situate în perimetrul „magic“ al Oraşului Vechi. După ce ani buni APG a fost situată în spaţiul mai restrâns al unei case din capătul străzii Plantelor (o încăpere cu etaj, şi o mini-curte interioară), în vara anului trecut a „dat lovitura“ mutându-se „puţin mai încolo“, pe strada Popa Soare, într-o vilă superbă, cu curte mare şi... un copac secular (la sediul vechi au rămas ateliere şi un alt spaţiu de expunere, Diptych Art Space, coordonat de Zoltan Bela şi Lina Ţărmure). Mai ales de când beneficiază şi de tânăra şi energica curatoare Cristina Stoenescu (foto, în stânga), la APG au avut loc expoziţii (personale şi de grup) cu totul speciale, numai „una şi una“ şi toate având ceva de spus. Pandemia le-a făcut pe cele „două graţii“ (cum le-am spus eu) să tacă, dar sunt convins că doar temporar. Responsabile galerie: Anca Poteraşu şi Cristina Stoenescu.
Citeşte şi:
Reportaj „sentimental“ de la relocarea galeriei Ancăi Poteraşu în strada Popa Soare, în mirifica vară a lui 2019 (în iunie) (Despre Arcadia lui Eliade, Cărtărescu şi-a Ancăi Poteraşu)
„Suntem un oraş vegetal“ sau De ce iubim Bucureştiul
19. Sector 1
Cealaltă galerie importantă deschisă (în 2018, dacă nu mă înşel) la Combinatul Fondului Plastic, pe lângă Nicodim, şi una dintre cele mai interesante din ultimii ani în peisajul expoziţional românesc este Sector 1 Gallery. Galeria i se datorează entuziasmului galeristei Andreea Stănculeanu (şi ea provenind dintr-un mediu business), secondată, pentru primul an, de asistenta Zsóka Novák. S1 Gallery şi-a propus ca program iniţial, pentru primul an, aducerea în Bucureşti a artiştilor clujeni post-Şcoala de la Cluj (unii dintre ei extraordinari, remarcându-l acum aici doar pe efectiv genialul Norbert Filep), şi s-a ţinut de cuvânt, organizându-le tuturor, pe lângă expoziţiile de grup care au fost, câte o „personală“. Rebranduirea galeriei, după acest prim an, prin expoziţiile care-au avut loc din toamnă până acum, era foarte interesantă, şi e păcat că pandemia a oprit acest proiect cultural-artistic foarte relevant, sper că doar temporar. Responsabile galerie: Andreea Stănculeanu şi Zsóka Novák.
20. Suprainfinit
Galeria Suprainfinit, coordonată de galerista şi criticul de artă Suzana Vasilescu, completează „şirul“ de galerii de pe strada Plantelor şi din acest topos magic, eliadesc al Oraşului Vechi – de fapt, se află la începutul străzii, exact la intersecţia cu Mântuleasa, şi îi urmează GAEP (fost Eastwards Prospectus, spaţiu interesant, dedicat artei abstracte din Europa de Est şi situat într-o vilă majestuoasă) şi Diptych (unde-a fost Anca Poteraşu), iar „triunghiul“ (sau „patrulaterul“) este închis de noul sediu al Ancăi Poteraşu, de pe Popa Soare. (Vernisajele se organizau aici, de obicei, în aceeaşi seară, tocmai pentru a putea face un tur al celor trei sau patru galerii, un fel de mini-NAG.) Suprainfinit merită semnalată pentru unicitatea ei în peisajul bucureştean, având un program modern şi experimental şi invitând des artişti din străinătate. Responsabilă galerie: Suzana Vasilescu.
Nota bene: Numele unora dintre „responsabili“ sunt menţionate, chiar dacă în prezent nu mai activează la galeria respectivă, pentru contribuţia lor cu totul deosebită adusă de-a lungul anilor.
(Articol apărut iniţial pe blogul anamariaonisei.ro)
Se încarcă comentariile...
