Gâlceavă pe Muzeul Naţional al Holocaustului. Guvernanţii nu s-au decis unde să-l amplaseze

Gâlceavă pe Muzeul Naţional al Holocaustului. Guvernanţii nu s-au decis unde să-l amplaseze

Muzeul Antipa

Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) a devenit, cu mult timp înainte de a fi elaborată Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea lui, un subiect controversat. În vreme ce din partea Ministerului Culturii, declaraţiile sunt contradictorii, managerii instituţiilor de cultură dezaprobă ideea înfiinţării noului proiect lângă muzeul Antipa.

Eventuala dare în folosinţă pentru Muzeul Naţional d Istorie a Evreilor şi al Holocaustului a unui teren a Muzeului ”Antipa”, în administrarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, vizat de Institutul ”Elie Wiesel, a stârnit reacţii din partea lumii academice româneşti, a unor politicieni, iar recentele declaraţii ale ministrului Culturii nu au făcut decât să stârnească şi mai multe întrebări şi nemulţumiri.

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, a declarat pe 18 iulie, într-o conferinţă de presă: „În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv (...) Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”.

În aceeaşi zi, pe site-ul cultura.ro, a fost publicat: „Va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”

„Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”, se arată pe site-ul ministerului.
 
Dăncilă: două variante pentru înfiinţare

Premierul Viorica Dăncilă (foto) a declarat, sâmbătă, la Târgu Mureş, că există două variante pentru înfiinţarea Muzeului de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, una fiind o Hotărâre de Guvern, iar a doua, o iniţiativă legislativă. "Eu cred că trebuie să avem amândouă variantele în prim plan şi vom da o hotărâre de Guvern şi, bineînţeles, propunerea legislativă din Parlament pe care o vom susţine. (...) Este o locaţie identificată, într-adevăr, lângă Muzeul «Antipa». Vom vedea dacă acea locaţie este cea mai bună. Dacă este o locaţie bună, acolo vom înfiinţa Muzeul Holocaustului", a spus Dăncilă. 

Dăncilă a fost întrebată, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, dacă Guvernul îşi păstrează intenţia de a înfiinţa Muzeul Holocaustului.

"Da, acest lucru este chiar în programul de guvernare, vrem să înfiinţăm Muzeul Holocaustului, am avut discuţii referitoare la acest aspect. Sunt două variante la ora actuală: una este o hotărâre de Guvern, a doua este o iniţiativă legislativă. Eu cred că trebuie să avem amândouă variantele în prim plan şi vom da o hotărâre de Guvern şi, bineînţeles, propunerea legislativă din Parlament pe care o vom susţine. Deci eu cred că este un lucru pe care l-am promis şi pe care trebuie să-l ducem la bun sfârşit. Locaţia este o locaţie identificată, într-adevăr, lângă Muzeul «Antipa». Vom vedea dacă acea locaţie este cea mai bună. Dacă este o locaţie bună, acolo vom înfiinţa Muzeul Holocaustului. Bineînţeles că am văzut acum că sunt opiniii diferite faţă de locaţie (...)", a afirmat Dăncilă, potrivit news.ro..

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, i-a transmis vineri ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, că înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) este o idee bună, dar prost aplicată şi gestionată, că ar trebui să se consulte cu oameni de cultură şi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti înainte de a ieşi să facă declaraţii publice, şi atfel va realiza că nimeni nu e de acord cu „ideea de a face un soi de struţo-cămilă a muzeelor bucureştene” care să cuprindă noua instituţie şi „cu atât mai puţin, să îl pună în curte la «Antipa»”.

Virgil Niţulescu (foto), directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a declarat vineri pentru News.ro că este exclusă varianta comasării a patru muzee într-un complex, fiind vorba despre o exprimare „nefericită” a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, şi că în cazul amplasării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România există două variante: pe terenul dintre MNŢR şi „Antipa”, ce aparţine MCIN, sau pe unul achiziţionat de stat în urma unei analize.

Luis Ovidiu Popa, director general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a declarat pentru News.ro că managementul instituţiei de cultură s-a întrunit vineri şi a analizat declaraţiile făcute joi de ministrul Valer-Daniel Breaz referitor la amplasarea Muzeului Holocaustului şi precizările apărute ulterior pe site-ul MCIN. El a afirmat că acestea din urmă sunt în complet dezacord cu lucrurile discutate de conducerea muzeului şi demnitarul şi şi-a arătat neîncrederea că Breaz îşi asumă acele precizări.

Deputatul Silviu Vexler, ales din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a afirmat într-un mesaj publicat pe Facebook că intenţia Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale anunţată joi - de a comasa patru instituţii culturale într-un complex care să cuprindă viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România - este una ilogică. El vede necesar ca noul muzeu să fie coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România şi să se afle într-o zonă centrală, dar nu laolaltă cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
 

Istoric al demersurilor de înfiinţare

Preşedintele Klaus Iohannis declara, în martie 2016, după ce a vizitat Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, că va sprijini deschiderea unui muzeu similar în România. Guvernul a adoptat apoi o hotărâre prin care Institutul „Elie Wiesel" a trecut din subordinea Secretarului General al Guvernului în cea a prim-ministrului şi că începe demersurile pentru înfiinţarea muzeului, potrivit news.ro.

În luna septembrie a aceluiaşi an, Primăria Capitalei şi Institutul „Elie Wiesel” au decis să încheie un parteneriat pentru realizarea la Bucureşti a Muzeului Holocaustului şi Istoriei Evreilor. PMB a transmis atunci că ar putea acorda un sediu în folosinţă Institutului „Elie Wiesel”, iar institutul va identifica fondurile necesare amenajării muzeului. Sediul în cauza a fost imobilului de pe strada Lipscani nr. 18 - 20.

În 2016 - 2017, au avut loc mai multe întâniri între oficialii români, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, şi reprezentanţi ai Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite pentru a discuta despre înfiinţarea acestei instituţii.

Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, declara în august 2017 pentru News.ro: „Muzeul de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului a primit un sediu, o clădire monument istoric denumită Palatul Dacia, proprietate a Municipiului Bucureşti. Cred că muzeul va fi funcţional peste trei ani”. El a explicat atunci: „Va fi un muzeu de istorie, de civilizaţie, de istoria evreilor, care va merge până în zilele noastre, de prin secolul al XVII-lea, de când există câteva izvoare sau semne, şi până în 2015-2016”.

În februarie 2018, Gabriela Firea a declarat la un eveniment dedicat împlinirii a 70 de ani de la formarea statului Israel: „Clădirea de pe Lipscani în care se va amenaja Muzeul Holocaustului a fost transferată de la Primăria Capitalei către Institutul «Elie Wiesel»”.

Un an mai târziu, directorul Institutului spunea că inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) a fost amânată pentru 2022.

O răstunare a situaţiei a avut loc după ce, a explicat Alexandru Florian pentru News.ro, majoritatea consilierilor PMB s-au răzgândit în privinţa cedării clădirii, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” au fost nevoiţi să caute un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.

Managerul Institutului a găsit terenul Muzeului„Antipa” şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului. Propunerea, a mai spus el, a fost agreată.

Astfel, în iunie 2019, au început să apară reacţiile. Conducerea Muzeului „Antipa” se opune acestei idei şi speră ca Ministerul Culturii să îi ţină partea, mai ales că îşi doreşte să folosească acel teren (arie protejată) pentru o extindere subterană. Reprezentanţii „Elie Wiesel”, pe de altă parte, îşi doresc un muzeu în centrul Capitalei.

Academia Română a transmis că soluţia propusă de a solicita, oficial, Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ să cedeze o suprafaţă de 5.300 mp din proprietatea pe care o deţine în Şoseaua Kiseleff nr. 1 în scopul construirii MNIEHR este complet inadecvată şi păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi şi apreciate muzee din România.

Alte 50 de personalităţi din lumea academică şi-au arătat sprijinul faţă de „Antipa” şi solicită statului să nu permită înstrăinarea terenului.

Managerii muzeelor în cauză, dar şi câţiva politicieni şi-au exprimat apoi părerile în legătură cu aceste informaţii.

"O struţo-cămilă"

Despre „struţo-cămilă” a vorbit şi deputatul USR Iulian Bulai, care i-a cerut ministrului Breaz să organizeze consultări publice.

Deputatul Silviu Vexler, ales din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a afirmat că intenţia MCIN este una ilogică. El vede necesar ca noul muzeu să fie coordonat de Institutul „Elie Wiesel” şi să se afle într-o zonă centrală, dar nu laolaltă cu Muzeul „Antipa”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Satului.

Vlad Alexandrescu, senator USR şi fost ministru al Culturii în perioada Guvernului Cioloş, a transmis: „După ce ministrul Culturii a căzut în trapa unor interese imobiliare de pe la SGG, creând artificial un val de antisemitism, acum îl ridică la nivel de furtună, anunţând comasarea Muzeului Satului, Muzeului Ţăranului Român, Muzeului «Antipa» cu viitorul inexistent Muzeu al Holocaustului, pe care orbeşte vrea să-l instaleze rupând din trupul Muzeului «Antipa», pe un teren ce îi aparţine de mai bine de o sută şi ceva de ani, prin donaţie a Ministerului Domeniilor Statului către Ministerul Instrucţiunii Publice”.

În Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor trebuia să fie discutată această situaţie pe 2 iulie, dar pentru că ministrul Culturii nu a dat curs invitaţiei, audierea a fost amânată până după vacanţa parlamentară.

Reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” nu au discutat deloc cu cei ai Muzeului „Antipa”, potrivit directorului Luis Ovidiu Popa. 

Muzeul „Antipa” a fost înfiinţat pe 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante. În 1933, regele Carol al II-lea a decis ca muzeul să poarte numele organizatorului său, Grigore Antipa. În perioada postbelică, muzeul a continuat să se dezvolte, iar activitatea de cercetare ştiinţifică a luat amploare. În prezent, este unul dintre cele mai vizitate muzee din ţară, se arată într-un articol news.ro.

Proiectul muzeal este un parteneriat între Administraţia prezidenţială, Guvernul şi Parlamentul României. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” este cel care îl coordonează.

MNIEHR va avea ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti din România, pentru cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: