În cadrul unor gale strălucitoare, s-au răsplătit prin premii de prestigiu producţii, realizatori, interpreţi merituoşi. Pe toţi premianţii, titlurile decernate la Galele Premiilor Operelor Naţionale i-au însoţit în completarea onorantă a CV-urilor artistice. În 2019, gala a fost marcată prin participarea unor laureaţi anteriori.

Să rememorez. S-au premiat 20 de producţii de operă, operetă, balet, musical, spectacole pentru copii, 70 de cântăreţi consacraţi sau debutanţi în roluri, dirijori, balerini, coregrafi, regizori, scenografi, manageri şi 64 de mari maeştri cărora li s-au recompensat excelenţa şi întreaga activitate sau au fost comemoraţi „in memoriam”, într-un cuvânt, un evantai de valori absolute. Mari Premii ale Galelor au fost acordate regizorului Andrei Şerban, sopranelor Nelly Miricioiu şi Elena Moşuc, baritonului italian Leo Nucci şi fostului director al Operei de Stat din Viena, al Festivalului George Enescu, Ioan Holender. Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” a obţinut un Premiu Special.

Trebuie apreciat că un asemenea număr de premii care a recompensat onorific activităţi trecute şi actuale în domeniul artelor spectacolului liric şi coregrafic, ca şi demersul în sine, au fost cu caracter singular la noi în ţară.

Sâmbătă 21 decembrie…

… un număr de 16 vocalişti şi balerini aparţinători tuturor teatrelor participante la competiţiile anuale au revenit la Iaşi, pe scena Operei Naţionale Române, pentru un concert de gală susţinut în compania orchestrei, corului şi ansamblului de balet al teatrului, sub bagheta lui Ciprian Teodoraşcu, el însuşi câştigător al Premiului pentru cel mai bun dirijor la ediţia din 2018, dedicată Centenarului Marii Uniri. Tânărul artist a dovedit şi cu acest prilej apetenţa pentru acompaniamentul precis, venită din insuflarea stilistică adecvată şi urmărirea riguroasă a evoluţiei celor de pe platou, cântăreţi, balerini. Adiţional, Ciprian Teodoraşcu a ştiut să modeleze sonorităţile instrumentiştilor, aducând ansamblul din fosă la nivel performant. L-a secondat corul bine pregătit de Manuel Giugula.

Structurată în două părţi, gala a adus pe scenă voci tinere, proaspete, alături de glasuri experimentate ce au servit întotdeauna drept modele de interpretare.

Tenorul ieşean Florin Guzgă s-a remarcat prin două tălmăciri verdiene încărcate de rafinament, aria „La donna è mobile” din ”Rigoletto” şi aria lui Riccardo din „Bal mascat”. Soprana constănţeană Laura Eftimie a adus strălucire şi expansivitate eclatantă valsului Julietei din „Romeo şi Julieta” de Gounod şi boleroului Elenei din „Vecerniile siciliene” de Verdi. Cu glasu-i de frumoasă culoare şi generozitate, mezzosoprana ieşeană Maria Miron a interpretat cântecul gitan din „Carmen” de Bizet şi „Granada” de Lara. Soprana Anastasia Cuşnir, venită  de la Chişinău, a înfăţişat publicului din Iaşi, cu aplomb, valsul Musettei din „Boema” de Puccini şi, cu bună implicare stilistică, ultima arie a Leonorei din „Forţa destinului” de Verdi. Din repertoriul puccinian, tenorul timişorean Remus Alăzăroae a ales mai întâi aria „Nessun dorma” din „Turandot”, căreia i-a dăruit energie, nuanţări şi un final spectaculos. A mai interpretat aria „Recondita armonia” din „Tosca”. Tot din literatura maestrului de la Torre del Lago, soprana ieşeană Ana Maria Donose a cântat sensibil, cu frazare expresivă aria Laurettei din „Gianni Schicchi” şi cu intensă implicare „Vissi d'arte” din „Tosca”. Tenorul Adorján Pataki, solist al Operei Maghiare din Cluj-Napoca, a fost un eroic Manrico în stretta „Di quella pira” din „Trubadurul” de Verdi şi un visător Cavaradossi în „E lucevan le stelle” din „Tosca” de Puccini. Cu exemplară trăire dramatică, amploare şi strălucire de glas, precum şi cu ştiinţă a desenării melodice încărcate de emoţie, soprana clujeană Carmen Gurban a cântat ariile „Un bel dì vedremo” din „M-me Butterfly” de Puccini şi „Io son l'umile ancella” din „Adriana Lecouvreur” de Cilea.

Gala a prilejuit şi reluarea fragmentelor „Les fleurs” şi „Les sauvages” din mult premiata producţie a lui Andrei Şerban cu „Indiile galante” de Rameau, în coregrafia Blancăi Li. Publicul şi-a reamintit memorabilele scene cu zborul fluturilor prin sală, uriaşele ghivece „vii”, udate cu stropitoarele de corişti, plutirea petalelor aruncate din loji, dansurile indienilor sălbatici. Solişti au fost artiştii ieşeni Cristina Grigoraş, Lăcrămioara Hrubaru Roată şi Alexandru Constantin. Cristalinei voci a sopranei Cristina Grigoraş i-a revenit şi interpretarea plină de lirism a ariei Margaretei din „Faust” de Gounod, după cum soprana Lăcrămioara Hrubaru Roată a mai cântat şi aria cu gavotă din „Manon” de Massenet.

Secvenţele dansante…

         … i-au adus pe platou pe balerinii bucureşteni Cristina Dijmaru şi Ovidiu Matei Iancu pentru Scena balconului din „Romeo şi Julieta” de Prokofiev şi Adagio din Concertul pentru pian şi orchestră nr. 5, op. 73 „Imperialul” de Beethoven, ambele în coregrafia lui Renato Zanella. La pian, Ivan Shemchuk.

         Ansamblul de balet al Operei ieşene a prezentat în coregrafia Ilenei Iliescu, ovaţionată la scenă deschisă, „Dunărea albastră” de Johann Strauss, solistă Anca Andronache şi, în coregrafia Amaliei Mîndruţiu, „L'amour” din „Siciliana” de Fauré (solişti Roua Spătărescu şi Elia Davolio, secondaţi la vioară de Radu Cotoman şi la pian de Ivan Shemchuk), Poloneza din opera „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski şi Scena balului din baletul „Romeo şi Julieta” de Prokofiev.

         Un program bogat şi divers, ce a adus pe scenă excelenţa, într-o serată de excepţie.

Gala a fost realizată

… în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi, aşa încât binevenit a fost cuvântul preşedintelui său, prilej cu care i-a fost înmânată Beatricei Rancea medalia de argint emisă cu prilejul Centenarului Unirii, în semn de preţuire pentru realizările manageriale la Iaşi, Capitala Istorică a României. În alocuţiunea de răspuns, mulţumind, Beatrice Rancea şi-a exprimat speranţa reluării în 2020 a seriei Galelor Operelor Naţionale.

Partea festivă a serii a continuat cu sărbătorirea balerinei Cristina Dijmaru a cărei aniversare a avut loc chiar în ziua galei, ocazie cu care a fost serbat şi soţul artistei, balerinul Bogdan Cănilă, invitat special de la Bucureşti cu acest prilej, ţinând cont că propria aniversare urma să fie în ziua următoare.

Aşteptatul „Mulţi Ani trăiască!” a răsunat în interpretarea soliştilor, corului şi orchestrei Operei Naţionale Române.

În aceeaşi companie, apropierea sărbătorilor Căciunului a prilejuit cântarea însufleţitoare a colindului „O, ce veste minunată!”, ce a încheiat în valuri de flori şi aplauze o seară magnifică, atât de caracteristică evenimentelor construite pe scena lirică de pe malul Bahluiului.

O notă mondenă. Solistele de operă ale serii au onorat gala prin vestimentaţii de o extremă eleganţă clasică, demne de prezentări în cele mai renumite show-uri mondiale. Şapte cântăreţe, 14 rochii de model, în diversitate de croială şi culoare.