Gafe ministeriale şi gale provinciale

După anunţul făcut de Festivalul Enescu prin comunicatorul său oficial, OMA Vision, privind  conferinţa de presă la care urmează să fie anunţat oficial directorul artistic al bienalei, în persoana dirijorului Vladimir Jurowski, în care cuvântul „onorific” ataşat acestei funcţii părea pe cât de bine camuflat, pe atât de inevitabil, iată că a venit rândul Ministerului Culturii să lămurească definitiv lucrurile.

Articol publicat pe blogul Despre Opera.

Gafa

De data aceasta, tonul este mai ferm (încă din titlu), girul este mai greu (încă din antetul ministerului): habemus artis director! Pentru cei care reuşesc să parcurgă până la sfârşit textul comunicatului de presă, altfel de o impecabilă retorică de PR care nu spune absolut nimic interesant, răsplata ultimului paragraf e pe măsură: „Deşi onorifice, funcţiile deţinute de Zubin Mehta şi de Vladimir Jurowski vor avea un rol esenţial etc., etc., etc. ...”

Da, acum e mult mai clar. Deşi tehnocrată, funcţia deţinută de Vlad Alexandrescu are deja un rol esenţial în a nu schimba nimic. Mă gândeam că tehnocraţia vizează eficienţa, implicit a comunicării. De ce s-a obosit Ministerul Culturii să repete mesajul Festivalului Enescu, păstrând confuzia şi schimbând doar cuvintele? Se prea poate ca numirea ca director-artistic-şi-atât să nu fie posibilă pentru moment din tot felul de motivaţii birocratico-politice, de care România este plină. Că Artexim & OMA Vision pasează Ministerului Culturii un cartof fierbinte e de înţeles (şi de amuzat, normal). Dar ministerul de ce nu suflă în el?

Conferinţa de presă din 30 Noiembrie se anunţă din ce în ce mai interesantă.

... şi Gala

dintr-o luni, 23 noiembrie 2015, la Opera Naţională Română Iaşi
Gala Premiilor Operelor Naţionale, ediţia a III-a
Invitaţi extraordinari: baritonul Leo Nucci şi soprana Elena Moşuc

Nu îmi plac galele, în general, iar cele care se fac în România cu atât mai puţin. Există şi o excepţie, evident: Metropolitan Opera Centennial Gala din 1983, dar aşa ceva nu se poate replica în România. De data aceasta am fost atras magnetic de prezenţa la Iaşi a lui Leo Nucci, ultimul mare bariton verdian, ajuns la amurgul unei cariere uriaşe, când ocaziile de a-l mai vedea sunt rare, cu atât mai mult la noi în ţară.

Continuarea articolului pe blogul Despre Opera