Filarmonica bucureşteană a făcut senzaţie în Kuwait City!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aplauze prelungite, aclamaţii entuziaste, nesfârşite rechemări la rampă; suplimente muzicale oferite la solicitarea insistentă a publicului... Atmosfera unei generoase comunicări i-a însoţit pe muzicienii români pe parcursul întregului serial al concertelor susţinute la sfârşit de martie în Kuwait City, în fabulosul complex cultural Sheikh Jaber Al-Ahmad (JACC). Nici nu putea fi altfel!

Aici a concertat colectivul simfonic al Filarmonicii bucureştene conduse de maestrul Horia Andreescu; au fost alcătuite programe de concert de o varietate cuceritoare. S-a încercat a face o apropiere între două zone spirituale diferite, între cultura muzicală europeană şi, pe de altă parte, anume idiomuri ale muzicii arabe tradiţionale aflate astăzi într-o vădită înnoire, într-o vădită apropiere faţă de atributele gândirii muzicale europene.

Ideea de bază privind structurarea programelor a constituit-o realizarea unei adevărate salbe de miniaturi orchestrale, aproape patruzeci la număr, dispuse pe parcursul a trei concerte... Piese orchestrale de o diversitate seducătoare, de la Schubert şi Rossini la Ceaikovski, Georges Bizet, Manuel de Falla sau Grigoraş Dinicu, de la Brahms la Dvorak, de la Verdi la piesele muzicienilor din familia Strauss; ...la lucrările orchestrale ale unor muzicieni ai locului, lucrări cu caracter predominant poematic ce tind a ridica intonaţiile tradiţionale arabe din Golful Persic, la nivelul muzicii culte, de concert. Este efortul general al colectivităţii locului, al oamenilor întreprinzători, dinamici, de a accede la nivelul cel înalt al circulaţiei valorilor; acum predominant în plan economic, mâine cu siguranţă în plan cultural artistic.


FOTO Virgil Oprina

Imagine indisponibilă

Publicul actual este divers; dar este selectat inclusiv de preţul înalt al biletului de intrare, situat undeva la nivelu marilor săli de concerte ale lumii. Mulţi dintre cei prezenţi în sală sunt descendenţi la a doua, la a treia generaţie ai grupurilor migratoare ale deşertului. Preţul petrolului a ridicat ţara. Tradiţionala îmbrăcăminte albă din cap până în picioare, a oamenilor deşertului, a devenit costumul de gală al acestor oameni ai locului mândri de originile lor.

Eforul privind susţinerea recentului turneu este datorat în bună parte organizatorului acestui eveniment, domnului Abdelkader Aziz, prezent moment de moment în preajma muzicienilor noştri.

Greu de imaginat acribia, profesionalismul dar şi inspiraţia cu care muzicienii ansamblului, dirijorul Horia Andreescu, au îngrijit finisarea acestor piese ce fac îndeobşte deliciile marelui public de concert; inclusiv aici, în marele centru cultural ce poartă numele întemeietorului actualului stat modern.


FOTO Virgil Oprina

Imagine indisponibilă

Ar fi interesant de observat datele patrimoniului muzical al locului pentru a aprecia grija cu care muzicienii actuali tind a ridica aceste valori la nivelul circulaţiei de sorginte europeană. Mă refer la idiomul de bază preponderent monodic ce înglobează elemente cromatice caracteristice de aleasă savoare, o ornamentaţie bogată, pe alocuri luxuriantă. Sunt date ce cunosc un transfer firesc în cadrul unor structuri problematizate în plan polifonic; altele adoptă mijloace de prelucrare ce aparţin culturii clasice europene cum sunt secvenţările extinse sau expansiunea cu sens dezvoltător a elementelor cromatice. Este un început încurajator. Am în vedere marea personalitate a culturii kuwaitiene care este Ali Zakaria Alansari, muzician şi diplomat format la înalte universităţi din Cairo şi din Exeter, din Anglia; mă refer la urmaşii actuali ai acestuia cum sunt Bassam Al-Baloushi, Ahmad Al Qallaf, Yousif Halawa, Mishal Hussain, Abdulaziz Shabkoh, Khalid Nouri, autori de piese orchestrale care exaltă un lirism nostalgic expozitiv, prudent valorificat în plan orchestral.


FOTO Virgil Oprina

Imagine indisponibilă

Am redescoperit cu acest prilej originile orientale ale lăutei, vechiul şi actualul oud, instrument prezent în întreaga cultură muzicală europeană a Renaşterii. Am întâlnit aici doi remarcabili rapsozi ai acestui instrument, pe Hamad Barousli, pe Abdullah  All-Mulla. Acreditată de viaţa muzicală de orientare europeană din ţările Golfului, mezzo-soprana kuwaitiană Amani Al-Hajji, abordează curajos marele repertoriu al genului de operă; de această dată cu un repertoriu divers, clasic şi romantic.

Deschis relativ recent marelui public cu mai bine de un an în urmă, centrul cultural JACC este un spaţiu în adevăr fabulos. Cuprinde mai multe săli de teatru, spaţii expoziţionale generoase, o bibliotecă pentru copii, mai multe săli de concert dintre care una, cea mai importantă, este multifuncţională şi se poate plia exigenţelor înalte ale sălilor de operă. Este locul în care au concertat muzicienii români, o sală de aproximativ două mii de locuri; dispune de o acustică reglabilă în funcţie de natura evenimentului pe care acest spaţiu îl găzduieşte. Voi mai adăuga faptul că legătura dintre aceste spaţii somptuoase se realizează eficient, prin intermediul unor culoare largi, luminoase, iar circulaţia pietonală este asigurată de trotuarele rulante funcţionale.


FOTO Virgil Oprina

Imagine indisponibilă

Contrastul termic dintre soarele dogoritor ce stăpâneşte spaţiile exterioare şi răcoarea accentuară a spaţiilor interioare, de lucru, nu i-a descurajat pe muzicienii noştri; nici măcar furtuna de nisip iscată în deşertul arab, potopind tot ce este viu rămas în afara zgârie-norilor ce bordează cartierul select, centrul economic de la malul mării. O societate aflată în deplin avânt economic tinde a se avânta inclusiv spre cultură. Inclusiv spre muzica lui Beethoven. Odată în plus, muzica de spiritualitate europeană îşi dovedeşte vocaţia universală. Iar muzicienii români acreditează această realitate.                                                                   

Materialul a apărut anterior in publicaţia Actualitatea Muzicală.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite