Festivalul Darclée, în ediţie jubiliară!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
eee

În adevăr, în ultimele zile ale lunii iulie, Brăila a găzduit una dintre cele mai spectaculoase, unul dintre cele mai captivante evenimente dedicate artei cântului, anume cea de a 25-a ediţie a Festivalului ce poartă numele legendarei cântăreţe Hariclea Darclée, o fiică a locului.

Proiectul în sine al actualului Festival, este unul impresionant; a fost imaginat şi este realizat – iată! – de mai bine de un sfert de veac, de marele artist, de soprana, de omul de cultură Mariana Nicolesco. Este crezul domniei sale conform căruia nimic nu îi poate apropia mai mult pe oameni decât expresia cultivată, adresarea emoţionantă a vocii umane.

După o pauză pandemică de doi ani, Festivalul a fost reluat, de această dată la nivelul unui mare eveniment naţional; s-a bucurat de o largă participare a tinerilor vocalişti sosiţi din toate zonele ţării. Pe parcursul cursurilor de măiestrie, în concerte, în recitaluri, au putut fi audiaţi tineri cu vârste dintre cele mai diferite, între şaptesprezece, optsprezece şi patruzeci de ani, de la tinerii în parte începători până la tinerii maeştri care activează actualmente pe scena Operei Naţionale bucureştene sau în teatrele muzicale ale ţării.

Cursuri de măiestrie oferite cu vădită aplicaţie, cu special antren, de Mariana Nicolesco tuturor participanţilor; concerte găzduite în celebra sală a Teatrului  Maria Filotti, de asemenea un mare concert popular susţinut pe esplanada a Dunării, concert acompaniat de Orchestra Festivalului Darclée condusă de maestrul Marco Balderi, un inspirat specialist în domeniul genului operei italiene, sunt momente care, împreună, au constituit suita evenimentelor recentei ediţii a afestivalului.

Există un grup al tinerilor maeştri care revin cu bucurie, cu credinţă, de mulţi ani la Brăila; o fac confirmând nivelul unui profesionalism dobândit în baza unor studii, a unei bune experienţe în arta cântului.

Mă refer, spre exemplu, la basul Justinian Zetea, tânăr solist al operei bucureştene; etalează disponibilităţi stilistice susţinute de calităţi vocale temeinic constituite în timp, aspecte ce pot fi observate atât în opera de influenţă jazz-istică Porgy and Bess, de Gershwin, dar şi în celebra operă belcantistă Don Pasquale de Donizetti. A evoluat de asemenea în duet în compania sopranei Silvia Micu, actualmente solistă a operei braşovene. Este un tănăr maestru care dispune de o experienţă muzical-dramatică cu totul impresionantă susţinută de o voce clară de soprană lirico-spintă demnă de cele mai bune scene muzicale europene.      

Pregnant moment lirico-dramatic s-a dovedit a fi fost scena Santuzza-Turidu din opera Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni; atât mezzo-soprana Florentina Soare cât şi tenorul Adrian Dumitru dezvoltă un intens sentiment dramatic iar aceasta în baza unei bune experienţe scenice sprijinite - şi în acest caz - de resurse cu totul importante ale aparatului lor vocal. In mod cert, atunci când nu suprasolicită datele apartului lor vocal, pot ţinti poziţii mai înalte în marea scenă a operei. 

Soprana Silvia Micu, baritonul Silviu Mihăilă, mezzosoprana Florentina Soare
Soprana Silvia Micu, baritonul Silviu Mihăilă, mezzosoprana Florentina Soare

Extinsă cultură stilistică, disponibilităţi vocale inteligent dezvoltate, inteligent rostuite, am putut observa în evoluţia tânărului bariton Silviu Mihăilă; celebra arie Vision Fugitive de Massenet, pe de-o parte, şi, pe de alta, marele moment mozzartian  Non piu andrai din opera Nunta lui Figaro, constituie dovezi mai mult decât promiţătoare pentru o evoluţie profesională cu totul importantă.

O puternică impresie a produs evoluţia baritonului Cristian Balaj, student al Academiei clujene de muzică. A dat o pregnanţă expresivă puternică ariei toreadorului din opera Carmen de Georges Bizet; a construit o veritabilă scenă muzical-dramatică pe parcursul minunatului moment  Chanjeons propos din ciclul enescian al celor Şapte cântece pe versuri de Clement Marot. 

Promisiuni  vizând importante evoluţii au oferit basul Dinu Cristian Dumitraşcu, tenorii Şerban Cristache, Adrian Dumitru, tenorul lirico-spint Alexandru Nagy, soprana de coloratură Nora Păunescu – o putem întâlni inclusiv pe scena Operei din Craiova; trebuie  de asemenea menţionată prezenţa promiţătoare a sopranelor Roxana Şelariu şi Miliţa Pantin.

Nu pot să nu remarc, atât pe parcursul concertelor cât şi în cadrul cursurilor de măiestrie, prezenţa repertoriului mozartian de operă a fost permanentă! Căci toate aspectele de bază ale artei cântului, cele privind susţinerea frazei muzicale, cizelarea acesteia, probleme privind arcuirea legato-ului expresiv, cele ale coloritului timbral, acuitatea şi rigurozitatea privind stăpânirea elementelor de bază ale tehnicii vocale, totul, aproape totul poate fi regăsit în marele tezaur al repertoriului mozartian de operă, de concert. 

Voi menţiona cu titlu de special interes participarea în concerte a mezzo-sopranei Oana Andra, solistă a Operei bucureştene, artist de extinsă experienţă scenică şi vocală, de asemenea cea a pianiştilor Alexandru Petrovici, Peter Kolcsar, Matei Varga. Ca în fiecare ediţie a Festivalului, conferinţa prof.dr.foniatru Ştefan Poen, selecţia, prezentarea imprimărilor audio-video, au adus date privind momente de semnificaţie ale carierei sopranei Mariana Nicolesco. Este creatoarea acestui original, unic în felul său, Festival dedicat ”artei sacre a cântului” cum o numeşte cu vădit entuziasm domnia sa.                   Participarea Corului Academic al Filarmonicii bucureştene, ansamblu condus de maestrul Iosif Ion Prunner, intonarea Odei Bucuriei din finalul Simfoniei beethoveniene în re minor, actualul imn al Uniunii Europene, au dat strălucire momentului popular atât de aşteptat, petrecut pe esplanada Dunării; au fost de faţă mii de melomani brăileni. Impresionant moment, cetăţenilor oraşului li s-a alăturat cu vădit entuziasm primarul oraşului, domnul Viorel Marian Dragomir; înţelege şi sprijină – nu de azi, nu de ieri - desfăşurarea acestui eveniment de largă extensie naţională şi internaţională.

Nu poţi să nu remarci, de-a lungul celor 25 de ediţii ale Festivalului, pe parcursul cursurilor de măiestrie, în cadrul concertelor, au evoluat la Brăila peste 3.000 – da, trei mii! - de tineri vocalişti sosiţi din aproape cincizeci de ţări! 

Amintesc cu vădit entuziasm, inspiratul dicton al Festivalului, propus cu ani în urmă de celebra soprană şi repetat cu indicibil elan de întregul grup al tinerilor cântăreţi. ”Sănătate, Amor şi Glorie!” a fost scandat după fiecare concert! In adevăr, numai verticalitatea gândului artistic, sănătatea funcţională a aparatului vocal, pot asigura împreună cordialitatea sensibil întreţinută a comunicării, cele care pot aduce împreună recunoaşterea demersului artistic pe relaţia cu oamenii.

Materialul a apărut anterior în revista  România Literară. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite