Fascinaţia turnurilor

La Galeriile Fundaţiei s-a deschis recent expoziţia unuia dintre cei mai importanţi gravori ai Finlandei, Antero Olin, la al cărui debut expoziţional se împlinesc, anul acesta, 40 de ani.

Absolvent al Şcolii de Artă de la Lahti, care a creat noi direcţii în plastica finlandeză a anilor ’60 – ’70 ai secolului trecut, Antero Olin a devenit, în timp, un artist internaţional. Lucrează şi expune frecvent în Finlanda, Ungaria şi Italia.

Anul trecut, s-a raliat proiectului de realizare bibliofilă a operei lui Mihai Eminescu, petrecând două săptămâni la Memorialul de la Ipoteşti, împreună cu un grup de graficieni din mai multe ţări ale Europei. Rezultatul acestei vizite este o versiune, în 21 de exemplare, a volumului "Sonete" de Eminescu, prezentat în expoziţia actuală.

Arhitecturile interioare

Artistul şi-a început creaţia sub semnul suprarealismului. Un suprarealism apropiat mai curând de arta metafizică a italienilor, nu prin mimare, ci prin afinitate spirituală. Arhitecturile lui Antero Olin, lipsite întotdeauna de prezenţa umană, au un aer de mister, degajă o melancolie, trăsătură, de altfel, caracteristică artei finlandeze.

Este vorba întotdeauna de arhitectură urbană, ducând gândul către turnurile medievale, fie italiene, fie maghiare, turnuri ce devin metafore ale izolării, ale detaşării.

Măiestria tehnică a rezolvării imaginii îl impune pe artistul finlandez pe plan internaţional. Gravurile sale realizează o combinaţie de imagine tridimensională prin combinarea atacării cu acid şi a acvatintei. Sugestia reliefului şi jocul subtil de nuanţe, chiar în interiorul imaginilor în alb – negru, care domină opera lui Antero Olin, creează o lume stranie, acaparantă.