Hazul caragialesc al confuziei o să rămână, sigur, de pomenire şi o să parfumeze şi el istoria urbei căreia, din dragoste pentru ea, nu-i dau numele, însă de observat este că, dacă era ceva acum cu adevărat de remarcat, de subliniat, de pomenit cu virtuţile unui act de cultură semnificativ pentru tradiţia atât de bogată a locului, vatră voievodală de credinţă creştină cultivată, nu oarbă, şi vatră de opere ctitoriceşti unice şi tipărituri la fel, ce era cu adevărat de subliniat în zilele ,,inflamării’’,era vestea că pe malul Oltului vâlcean urmează să se întemeieze un vast Muzeu de artă contemporană românească – pictură şi sculptură – operă a unui inspirat cetăţean, care bogat fiind, şi-a dorit şi a şi reuşit, până la urmă, să fie un Mecena.

Faptul că această urbe, curând, foarte curând va afla în geografia ei un asemenea important Muzeu, argument de netrecut şi el, al interesului turistic, faptul acesta a fost aproape trecut cu vederea.

Eu sugerez să ne bucurăm de această veste – ea este importantă – a unui Muzeu, repet, de pictură şi sculptură românească de astăzi în care se poate găsi, fireşte, şi o lucrare în bronz inspirată de zeiţa Isis creaţie a unui sculptor, Paul I. Popescu, din Gorjul lui Brâncuşi.

P.S.:    Organizaţia teroristă ISIS a distrus, de curând, scandalizând pe bună dreptate marea presă a lumii, în frunte cu binecunoscuta revistă ,,Paris-Match’’ Templul Baal Shamin din oraşul antic Palmyra, din estul Siriei. Jihadiştii au plasat ,,butoiaşe cu explozibil în interiorul templului şi pe coloane’’. A urmat ,,o enormă explozie şi apoi un morman de moloz. Sanctuarul Baal Shamin era considerat una dintre bijuteriile oraşului antic Palmyra, clasată în patrimoniul mondial al umanităţii.’’

Directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova, a considerat actul ,,crimă de război şi o pierdere considerabilă pentru poporul sirian şi pentru umanitate (AFP)’’.

,,Au ucis Palmyra! Era cel mai frumos simbol al întregii Sirii. Şi l-am pierdut pentru totdeauna.’’ (Maamoon Abdel Kharim – directorul pentru antichităţi din Siria)

Nu e vorba de zeiţa Isis a frumuseţii, a feminităţii, a armoniei, a familiei; izvoarele ei filozofice se găsesc, spun cercetătorii, şi în... filosofia creştină, de mult, mult mai târziu.

Ca să nu spunem că Arta, Arta nu e păgână!

Apropos, o ipostază în bronz a celebrei zeiţe, descoperită pe teritoriul Olteniei romane, poate fi văzută şi la prestigiosul Muzeu al Regiunii Portilor de Fier din Drobeta-Turnu Severin!