Expresionismul românesc, un curent apărut direct în licitaţii

Ţuculescu şi Baba sunt cei mai importanţi reprezentanţi ai expresionismului românesc, un curent despre care se credea că nu există. Licitaţiile tematice de la Artmark (din 2012 şi din februarie 2013), în care expresionismul a fost grupat cu avangarda, au concentrat opere cu o mare forţă, capabile de un schimb de paradigmă.

Alăturate, opere de Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Marilena Rădulescu, Margareta Sterian, Tia Peltz, chiar şi Nicolae Tonitza, plus un număr de avangardişti, pot alcătui o merituoasă expoziţie de expresionism.

În cele două ediţii ale licitaţiilor de avangardă şi expresionism, câştigătoare a fost avangarda. Mult mai canonizată şi cu reprezentanţi în circuitul european al valorilor, arta avangardistă a dominat, prin Victor Brauner, şi ediţia din 2012, şi pe cea din 2013.

Cele mai scumpe tablouri au fost „Portret pentru mai târziu“ (75.000 de euro în 2012) şi „Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde“ (120.000 de euro la sfârşitul lunii februarie a.c.). Însă vânzări excelente au fost marcate şi de opere expresioniste precum „Spaime [1990]“, de Corneliu Baba, 32.000 de euro, „Îndurerata (ciclul «Orfanii»)“, de Nicolae Tonitza, 55.000 de euro, „Sfârşitul piesei“, de Corneliu Baba, 30.000 de euro. Un alt artist, cunoscut pentru implicarea în suprarealism şi în realismul socialist, Jules Perahim, a fost prezent cu o surprinzătoare operă expresionistă, „Cabaret (Visul lui Omero)“, adjudecată cu 7.000 de euro.

Expresionismul în licitaţiile generaliste

Cele mai valoroase opere ce pot fi subscrise acestui curent artistic, vândute în România, sunt semnate de Ion Ţuculescu: „Mare fermecătoare“, 105.000 de euro în 2011, şi „Noapte la Ştefăneşti“, 100.000 de euro în 2010. Elaborându-şi un stil propriu, dedus din arta populară, Ţuculescu are două perioade de creaţie care, prin cromatică şi forţa desenului, sunt considerate de factură expresionistă. În total, cinci opere ale sale, din aceaste serii, s-au situat peste 50.000 de euro. Şi pentru Corneliu Baba recordul de autor este deţinut de o operă de aceeaşi factură, vândută tot în licitaţii generaliste.

Tabloul „Spaime [1977]“ a fost adjudecat cu 50.000 de euro în decembrie 2012. Licitaţiile de artă au adus în circuitul public şi lucrări de Gh. N.G. Vânătoru (record personal: 9.000 de euro), Mircea Ciobanu (7.000 de euro record), Romul Nuţiu (3.750 de euro), Petre Velicu (3.000 de euro), făcând ca sintagma „expresionismul românesc“ să fie una cu sens.

Un fenomen mondial

Singurul segment tematic care a crescut constant în licitaţii în ultimii 20 de ani, la scară mondială, este expresionismul. Deţinând recordul absolut pentru o operă vândută în licitaţii (119.900.000 de dolari) şi o creştere de 46% din 2000 până în 2012, curentul reprezentat de Munch, Nolde, Schiele şi, mai nou, de Francisc Bacon, de Kooning şi Gerhard Richter a fost permanent în prim-planul licitaţiilor internaţionale.

În România, expresionismul părea să fie singurul curent artistic major care nu a prins, deşi se vorbea despre influenţe ale acestuia în opera multor pictori. Însă casele de licitaţii au identificat recent şi au propus suficiente opere valoroase care pot schimba perspectiva.

Câteva sute de pictori români sunt reprezentanţi ai impresionismului. Suprarealismul, constructivismul şi cubismul sunt alte curente reprezentate în stare pură la Brauner, Brâncuşi, Perahim, Iancu, Pacea şi Sabin Bălaşa. Însă expresionismul era singurul curent artistic major care părea să fi dat doar influenţe în România, vorbindu-se despre accente, tuşe şi contraste în diverse tablouri, dar fără o unitate şi un program – la Iser, la Ţuculescu sau la Hans Eder. Eticheta era aplicată cu forţă numai în teatru, în cazul unor creaţii ale lui Lucian Blaga.

Acum, însă, odată cu ultimele licitaţii, lucrurile s-au schimbat.