Expoziţia-eveniment a Elenei Bria de la Arbor.art.room continuă în realitatea virtuală. Un performance Dostoievski 200 însoţeşte expoziţia VR VIDEO

Expoziţia-eveniment
a Elenei Bria de la Arbor.art.room continuă în
realitatea virtuală. Un performance Dostoievski 200 însoţeşte
expoziţia VR VIDEO

Imagine din „sălile“ expoziţiei virtuale „Pursuit of Beauty“

23 de lucrări ale artistei plastice basarabene Elena Bria, a cărei expoziţie „Pursuit of Beauty“ a fost deschisă până pe 27 iunie la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), constituind un veritabil eveniment artistic, se regăsesc începând de astăzi şi în expoziţia VR (virtual reality) de pe platforma TheOpen-Art.com, fiind a unsprezecea expoziţie în „realitate virtuală“ găzduită aici.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cele 30 de zile de vizitare, expoziţia Elenei Bria din Transilvaniei 11 s-a bucurat de un număr record de vizitatori, iar prin intermediul expoziţiei VR şi mai mulţi iubitori de artă vor afla de creaţia acestei artiste, considerată de specialişti „next generation a picturii europene“.

Expoziţia „Pursuit of Beauty“, curatoriată de Natalia Şmurgun şi Iosif Şaţ, a fost încărcată aici, în singura galerie virtuală din România şi Republica Moldova. Sunt prezente mai multe lucrări ce oferă o privire mult mai cuprinzătoare asupra creaţiei actuale a artistei Elena Bria (care împlineşte săptămâna aceasta 29 de ani), numită des „pictoriţa Încoronării“, pentru că şi-a uluit profesorii de la Sankt-Petersburg pictându-i pe Regele Ferdinand şi pe Regina Maria într-o pânză de dimensiuni uriaşe (foto jos). Accesibilă cu ochelari VR sau de pe un simplu laptop, galeria virtuală oferă senzaţia unei „plimbări“ în voie prin sălile unei galerii sau a unui muzeu, existând chiar şi posibilitatea apropierii şi a „atingerii“ lucrărilor expuse.

Citeşte şi:

Elena Bria, autoare a unei Încoronări gigantice, pictoriţă cu o tuşă de Sargent, revelaţie a artei basarabene, vine în România pentru a expune la Arbor

INTERVIU Elena Bria: „Mă ocup de pictură, nu de marketing. Pictura înseamnă altceva“

Dostoievski 200, omagiu la Bucureşti, printr-un performance la Arbor.art.room



    * Personajele lui Dostoievski şi din picturile Elenei Bria „coboară“ printre noi în virtual, prin intermediul performance-ului coordonat de regizorul Iosif Şaţ

Un element cu totul inedit al acestei expoziţii virtuale este prezenţa, pe „panoul“ de deschidere şi „intrare“ în expoziţie, a imaginilor performance-ului coordonat de regizorul de teatru Iosif Şaţ şi inspirat de opera lui Dostoievski, de la naşterea marelui scriitor împlinindu-se anul acesta 200 de ani. Sprijinit de curatoarea expoziţiei, Natalia Şmurgun, regizorul basarabean a văzut legătura dintre „personajele“ pictate de Elena Bria, unele cu o puternică alură de belle epoque, şi lumea lui Dostoievski din aceeaşi perioadă (Sankt-Petersburgul, oraşul prin excelenţă al clasicului rus, este şi cel în care a studiat, la Academia de Arte „Ilia Repin“, Elena Bria), făcându-l astfel pe Dostoievski „contemporanul nostru“, după expresia consacrată a teatrologului Jan Kott.

Îndrumarea dată de regizorul Iosif Şaţ tinerilor actori de la compania particulară Unteatru – Mihaela Trofimov, Cristina Casian, Florina Gleznea şi Lari Giorgescu – s-a constituit într-o amintire de neuitat pentru aceştia, avându-şi rădăcinile în strălucita tradiţie a teatrului clasic rus. Au fost alese de către cei doi curatori pagini din următoarele cărţi dostoievskiene: „Crimă şi pedeapsă“, „Idiotul“ şi „Fraţii Karamazov“ (legenda Marelui Inchizitor), totul fiind pus sub semnul binecunoscutului dicton dostoievskian: „Frumuseţea va salva lumea“. Frumuseţea picturii Elenei Bria, în speţă.

    * Cine este Elena Bria

În vârstă de 28 de ani, Elena Bria (foto dreapta) este una dintre cele mai „misterioase“ reprezentante ale artei basarabene contemporane, valoarea ei artistică fiind însă dincolo de orice îndoială. Se revendică de la nume relativ obscure din istoria artei, precum spaniolul Sorolla sau suedezul Zorn, dar principala sa influenţă, pentru oricine îi vede pentru prima dată lucrările (live sau „în reproducere“), este cea a pictorului american John Singer Sargent (1856-1925), făcut încă o dată celebru de romanul recent al lui Julian Barnes, „Bărbatul cu haină roşie“. Ceea ce înseamnă că Elena Bria este o pictoriţă în toată puterea cuvântului, cu accente tradiţionale („retro“ sau de belle époque, mai exact) şi, în acelaşi timp, extrem de modernă, posesoare a unei „tuşe“ picturale unice, care-a învăţat bine lecţia lui Corneliu Baba şi-a tuturor marilor pictori români care-au precedat-o.

„Trăind în peisajul psihologic petersburghez, în atmosfera căruia s-a păstrat mult din acel «spirit dostoievskian», am început să îi înţeleg mai bine cărţile lui Dostoievski.

Fără îndoială, acest oraş are o mare influenţă asupra celor care intră în contact cu el“, spune Elena Bria, într-un interviu revelator luat de curatoarea Natalia Şmurgun, „trasându-şi“ astfel una dintre principalele trăsături psihologice, ale sieşi şi ale artei sale. Într-adevăr, „lucrările Elenei Bria, când le priveşti, par că te duc într-o «altă lume», proustiană sau turghenieviană, cea despre care personajele lui Cehov se întrebau cum va arăta peste 100 de ani.

Abordarea pictoriţei este însă una foarte modernă, de «ochi» care filtrează tradiţia şi istoria prin propria-i cultură şi sensibilitate, pentru că cei 100 de ani au trecut, iar o Elena Bria este next generation a picturii europene“,

spune, despre arta pictoriţei, criticul de artă Doinel Tronaru.



Mai multe despre proiectul „RoART goes virtual“

Proiectul cultural „RoART goes virtual“ este un proiect cultural care propune publicului o experienţă virtuală de întâlnire cu arta, prin intermediul realităţii virtuale. În perioada aprilie – octombrie 2021, Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor va lansa cinci expoziţii de artă în Realitate Virtuală ale unor importanţi reprezentanţi ai artei contemporane româneşti, reprezentanţi ai generaţiei tinere: Maia Ştefana Oprea, Giuliano Nardin, Elena Bria, Theodor Grigoraş şi Virgil Scripcariu. Expoziţiile vor fi accesibile pe site-ul de expoziţii virtuale din România www.theopen-art.com, iar în scurt timp şi de pe ochelari VR, Oculus Quest.

Proiectul „RoART goes virtual“ îşi propune să familiarizeze publicul cu o nouă experienţă culturală, iar mediul artistic cu avantajele pe care le oferă tehnologiile de Realitate Virtuală în contextul promovării produselor culturale.

Proiectul cultural „RoART goes virtual“ este organizat cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti şi este cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.



Mai multe despre expoziţiile virtuale de pe www.theopen-art.com

Galeria VR de pe platforma Theopen-art.com are o suprafaţă de 300 mp virtuali, distribuiţi în 5 spaţii expoziţionale, care pot găzdui expoziţii de pictură, sculptură, fotografie, multimedia. Expoziţiile VR pot fi accesate de pe orice calculator sau tabletă cu browser de internet, iar prin acestea se poate naviga cu ajutorul mouse-ului şi al săgeţilor. Pentru o experienţă deplină oferită de realitatea virtuală, se recomandă însă vizitarea expoziţiilor de artă şi de pe dispozitive speciale VR, ceea ce va fi posibil în curând.

În lunile august-decembrie 2020, au fost realizate de către galerista (fizică şi „virtuală“) Victoria Nagy Vajda şase expoziţii VR: „INSIDE“ de Diana Tudose, „OMAGIU LIMBII ROMÂNE – Scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu“, „Woman Unchained“ de Irina Greciuhina, „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naştere“ (varianta virtuală a expoziţiei de la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu), împreună cu atelierul VR al Valentinei Rusu Ciobanu („geniul picturii basarabene“), o reconstrucţie a atelierului identică cu realitatea, şi, la sfârşit de an, „This Present Past“ a artistului Vadim Creţu. A urmat, la început de an, „Mark Verlan. Marioka Son of Rain“ a regretatului mare artist Mark Verlan (imediat după decesul acestuia), curator Natalia Şmurgun, şi, în luna februarie a acestui an, „GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei“, expoziţie documentară realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. De curând, au fost lansate expoziţiile „On the Naturalness of Things“ / „Despre naturaleţea lucrurilor“ a artistei Maia Ştefana Oprea, curator Ana Sultana Cipariu, şi „Nuntă, bal şi spital“, de Giuliano Nardin, curator Doinel Tronaru. În total, zece expoziţii au putut fi vizionate până acum pe Theopen-art.com, iar actuala expoziţie, a Elenei Bria, este cea de-a unsprezecea.

Platforma Theopen-art.com a fost lansată pe 21 august 2020 şi are drept scop susţinerea şi promovarea pe online a artiştilor din spaţiul cultural românesc. Platforma a fost creată de Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor şi instituţia satelit de la Chişinău, Arbor Institute for Culture, cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveţiei din Republica Moldova, de pe lângă Ambasada Elveţiei. Este deschisă artiştilor de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi pentru artişti internaţionali. Mai multe detalii, la acest link.

Augmented Space Agency se prezintă ca exploratori ai frontierelor virtuale, arhitecţi ai spaţiilor augmentate şi designeri ai noilor experienţe mediate digital. Viziunea lor caută să depăşească barierele dintre spaţiul fizic şi cel virtual prin intermediul soluţiilor tehnologice inovativ creative a noilor tehnologii media. Demersul lor aflat la intersecţia dintre artă şi tehnologie oferă un spectru variat de soluţii tehnologice AR, VR, MR, noi forme de conţinut audiovizual, experienţe imersive şi interactive cu o gamă largă de aplicabilitate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările