Dan Hăulică a murit. Marele critic de artă avea 82 de ani

Dan Hăulică s-a stins din viaţă la 82 de ani.

Dan Hăulică a murit, duminică dimineaţă, la Spitalul Elias din Capitală, după o lungă suferinţă. Hăulică a fost cunoscut ca unul dintre cei mai mari critici de artă ai României, membru corespondent al Academiei Române şi fost preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de artă.

Absolvent al Facultăţii de filologie şi al Institutului de arte plastice, eseist literar, critic de artă, membru corespondent (din 1993) al Academiei Române, Dan Hăulică a fost redactor-şef pentru o lungă perioadă de timp al revistei de literatură universală Secolul 20. 

Între 1956-1958 a fost redactor la "Gazeta literară" din Bucureşti, de unde a fost transferat în funcţia de cercetător la Institutul de istorie şi teorie George Călinescu.

În aprilie 1989, a semnat, alături de alte şase personalităţi (Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Octavian Paler, Mihail Şora, Al. Paleologu şi Andrei Pleşu), o scrisoare colectivă adresată Uniunii Scriitorilor, prin care se protesta faţă de măsurile luate asupra lui Mircea Dinescu, exclus din redacţia României Literare.

A fost preşedinte al AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă), ales în 1981. În 2012 era preşedinte de onoare al aceleiaşi asociaţii. A fost preşedinte al CAMERA (Consiliul Mondial pentru Editarea şi Cercetarea Artei), ales în 1986.

La data de 31 iulie 1990, Dan Hăulică a fost numit în calitatea de ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

A semnat  scenariul filmului despre Ştefan Luchian

Născut în ziua de 7 februarie 1932 la Iaşi, a făcut studiile liceale şi apoi cele universitare mai întâi, la Iaşi, Facultatea de litere la Iaşi, după care a urmat Facultatea de Istoria Artei la Bucureşti. După absolvirea studiilor a fost conferenţiar şi apoi profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Din anul 1963 a fost redactor al revistei „Secolul XX“, una dintre cele mai bune reviste de cultură din ţara noastră înainte de 1989. După 1990 a fost membru în consiliul executiv UNESCO, ambasador al României pe lângă UNESCO până în anul 2001 şi reprezentant al României pe lângă Uniunea Latină. Spirit enciclopedic, cu o capacitate deosebită în detectarea şi descrierea unor conexiuni şi interferenţe ideatice, Dan Hăulică este autor al mai multor monografii dedicate unor mari artişti ai lumii şi români dintre care amintim: „Brâncuşi, ou l’anonimat du génie“, „Picasso – Célébration du centenaire d’une naissance“; două volume „Peintres roumains“, ca şi a unor lucrări privind mari probleme ale culturii cum sunt „Critică şi cultură“, „Geografii spirituale“, „Nostalgia sintezei“, „Dimensiunea ale artei moderne“ ş.a.

Totodată, Dan Hăulică a semnat scenariile pentru filmele „Ştefan Luchian“, „Henri Catargi“, „Ziduri care visează“, „Curajul marilor spaţii“, „Grădini şi himere“, „Viorel Mărginean“. De neuitat rămân emisiunile sale de radio în care a dezvoltat cu har teme de literatură şi artă figurativă. Prestigiul naţional şi internaţional de care s-a bucurat distinsul om de cultură este ilustrat şi de funcţiile pe care le-a ocupat de-a lungul anilor cum au fost preşedinte de onoare a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, al Consiliului Audiovizualului Mondial pentru Editări şi Cercetări de Artă, al Ligii Culturale România-Franţa, membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Litere şi Arte, al Societăţii Europene pentru Cultură şi a fost onorat cu mai multe premii. A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 31 mai 1993.