VIDEO EXCLUSIV Actorul Teodor Corban, din „Aferim!”: „Am crezut că este o farsă vestea cu Ursul de Argint”

VIDEO EXCLUSIV Actorul Teodor Corban, din „Aferim!”: „Am crezut că este o farsă vestea cu Ursul de Argint”

Actorul Teodor Corban, aflat în cursă pentru Ursul de Argint, la secţiunea "cel mai bun actor", a oferit la Berlin un interviu în exclusivitate pentru "Adevărul"      FOTO: Florin Ghioca

Intrat în cursa pentru Ursul de argint, premiul pentru cel mai bun actor în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Berlin (5-15 februarie), actorul Teodor Corban (58 de ani) a povestit despre rolul său principal din „Aferim!“, filmul care a câştigat Ursul de Argint pentru regie.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul“:  Cum aţi primit vestea "nominalizării"?

Teodor Corban: Am crezut că este o farsă. Nu am fost sunat de producători, m-a sunat un jurnalist care a prins ştirea şi m-a sunat de dimineaţă, la prima oră. Şi am crezut că e o glumă.

Şi când aţi aflat că este adevărat?

Am fost foarte surprins, că nu mă aşteptam la destinul ăsta al filmului şi al personajului. Eu sunt fericit că am ajuns la etapa asta. Pentru mine este vârful carierei, că am ajuns la o nominalizare la un festival atât de important.

„Îmi doream să joc în westernuri“

Aţi mai jucat în filme româneşti care au fost apreciate şi premiate în festivaluri. Cum este „Aferim!“, care este punctul lui forte?

E un film diferit faţă de tot ce s-a făcut în România după Revoluţie, pentru că e un film de epocă. Mă bucur că joc în el, că atunci când am vrut să mă fac actor, copil fiind, îmi doream să ajung să joc în filme cu cai, în westernuri. Am ajuns într-un film gen western şi mă bucur că povestea filmului a placut destul de mult la Berlinale, chiar dacă a născut controverse problema romilor din film.

Cum aţi intrat în rolul zapciului Constandin?

E un personaj normal, nu are nimic special faţă de alte roluri, mie mi-a fost dificil acest personaj având în vedere că el aparţine începutului de secol 19. Aici, pe baza unei documentări minuţioase pe care am făut-o alături de regizorul Radu Jude, cărţi de istorie, mărturii ale epocii, a trebuit să mă documentez să văd tipul de comportament pe care îl aveau oamenii în acea vreme, ce fel de relaţii interumane, ce fel de relaţii sociale existau. Trebuia să mă apropii cât mai mult de epocă, să-i prind filonul, esenţa, felul de a fi şi de a gândi al epocii. E o epocă ce seamănă foarte mult cu ce trăim noi astăzi, dar care are un tipic aparte. Şi multă invenţie din partea scenariului şi a noastră, să facem un efort de intuiţie şi imaginaţie.

„Interpretez un bărbat aspru“

Cum  v-aţi construit rolul din punct de vedere psihologic?

E un bărbat al acelor vremuri, un bărbat aspru, călit, trecut printr-o viaţă destul de dură. E un om sensibil, un om bun ca esenţă, dar manifestarea lui pare mult mai brutală faţă de ceea ce suntem noi astăzi. Pentru că vremurile o impuneau. El era perfect acordat la acele vremuri. Nu putea să îşi îndeplinească misiunea de a duce un sclav cu manierele şi cu fineţurile zilei de astăzi.

A fost un rol greu de interpretat?

Este cel mai greu rol pe care l-am făcut. În primul rând din punct de vedere fizic, nemaifiind la vârsta juneţii, să te apuci de călărie şi să faci antrenamente destul de dure zilnic, timp de câteva luni, nu-i chiar de colo. Plus că a trebuit să trec peste nişte accidentări de la pregătirea la călărie, a trebuit să slăbesc vreo zece kilograme, că eram mult mai corpolent. Iar ca personaj, în esenţă, a fost greu să armonizez toate faţetele rolului: poliţistul, tatăl, omul de lume, evlaviosul, au fost mai mulet faţete ale lui Constandin. Eu am mers pe o latură în care nu aveam cum să dau greş, care era mai sigură. Mă interesa omul în sine, şi cu bune şi cu rele, omul care se ocupă în primul rând de copilul lui. Eu am avut tot timpul în cap că ceea ce fac este pentru a-l iniţia pe fiul meu să facă în viaţă ce n-am făcut eu. E un precept, un mod de a gândi care este valabil şi astăzi: să te „sacrifici“ pentru copil. Dar Constandin nu se sacrifica propriu-zis,dar îşi dedica timpul şi făcea eforturi mari ca să fie un „exemplu bun“ pentru fiul lui.


Un tip de primitivism

Aferim!”, chiar dacă este un film de epocă are nişte subiecte foarte actuale: problema romilor, a minorităţilor în general, statutul femeii în societate. Există o replică în film, în care se menţionează că „femeia trebuie bătută, dar cu blândeţe, să nu fie omorâtă“.

Da, această replică este o citare dintr-un regulament al epocii. Bătaia era legiferată şi, întreţintă des, erai în legitimă apărare, ca să spunem aşa. Era foarte normală. Ce se întâmplă cu celelalte subiecte sensibile şi delicate din film: acele moduri de a gândi şi de a acţiona în secolul 19 s-au transmis până în zilele noastre, sub o formă sau alta. Încă suntem triburari unui tip de primitivism, chiar dacă suntem în secolul 21, noi avem nişte tare pe care le ducem de la strămoşi.

Cum credeţi că va fi primit filmul în martie, în ţară?

Nu ştiu cum va fi primit, însă îmi doresc să se întoarcă publicul în săli. Fie şi alea din mall-uri. E un film care are toate ingredientele să devină popular în România. E făcut mai mult pentru România decât pentru afară, pentru că prin traducere se pierde cam 50% din farmecul limbajului.

 

Din 13 martie, „Aferim!“ vine în România

Lungmetrajul lui Radu Jude, care a primit Ursul de Argint pentru regie, se va lansa în România pe 13 martie. „Aferim!” este un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX şi care prezintă drumul făcut de un zapciu (interpretat de Teodor Corban) şi de fiul lui, în căutarea unui sclav rom, fugit de la boierul pe care îl slujea după ce a fost prins într-o relaţie extraconjugală cu boieroaica. Filmul tratează problema sclaviei romilor la început de secol XIX, dar şi metehne ale societăţii, discriminarea femeilor şi rasismul. Din distribuţia filmului fac parte actorii Cuzin Toma, Alexandru Bindea, Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu, Şerban Pavlu, Alexandru Dabija, Mihaela Sîrbu, Dan Nicolaescu, Alberto Dinache.

Scenariul filmului este scris de Radu Jude şi Florin Lăzărescu, Marius Panduru a realizat imaginea, montajul îi aparţine lui Cătălin Cristuţiu, sound design-ul este semnat de Dana Lucreţia Bunescu, costumele au fost realizate de Dana Păpăruz, scenografia, de Augustina Stanciu, consilier istoric a fost Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, iar producător este Ada Solomon.

 Regizorul Radu Jude se va afla în premieră în studioul Adevărul LIVE joi, 19 februarie, de la ora 14.00.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările