„Erasmus+”, un plus de prietenie, de muzică la Colegiul bucureştean „George Enescu”

…sunt tineri muzicieni ai Colegiului enescian, de asemenea elevi ai şcolilor de muzică din Italia şi din Lithuania, liceeni care nu au împlinit încă vârsta de 18 ani. S-au întâlnit şi au cântat împreună, zilele trecute, pe scena Studioului de Concerte al Colegiului George Enescu.

Dorinţa de a face muzică împreună, de a se cunoaşte, de a pătrunde pe noi teritorii ale culturii, ale civilizaţiei europene, a învins! Programul „Construind o orchestră europeană” a luat fiinţă graţie acestei generoase idei susţinute şi finanţate de Uniunea Europeană, graţie iniţiativei pornite din sântul comunităţii elevilor, părinţilor, profesorilor Liceului de ştiinţe umane şi muzicale din localitatea italiană Nuoro; iniţiativă la care au aderat cu vădit entuziasm elevii Colegiului bucureştean de muzică, de asemenea cei din oraşul lithuanian Klaipeda.

Imnul comunităţii europene, muzica lui Beethoven cântată în original, versurile înaripate la Odei bucuriei imaginate de Friedrich Schiller, au răsunat în redarea entuziastă a ansamblurilor reunite, a Orchestrei Colegiului Enescu, a ansamblurilor orchestrale din Italia şi din Lithuania, tineri conduşi de dirijorul Gheorghe Iliuţă, a ansamblului coral al Colegiului bucureştean pregătit de prof. Daniela Popa. Este momentul care a încununat această după-amiază muzicală; …momentul rămâne de neuitat pentru cei peste o sută de tineri muzicieni care, împreună, au covârşit scena Studioului de Concerte a Colegiului bucureştean. Evident, în deschiderea concertului, fiecare ansamblu orchestral a susţinut câte un program propriu. Muzicienii bucureşteni şi-au deschis programul cu celebrul Preludiu la unison, pentru corzi, de George Enescu; au mai fost prezentate Dansurile româneşti de Bela Bartok, de asemenea pagini celebre semnate de Dmitri Şostakovici, de Astor Piazzolla. Momentul de special entuziasm l-a stârnit evoluţia virtuoză a violonistului Mircea Dumitrescu; în compania colegilor săi a prezentat celebrul Dans ţărănesc de Constantin Dimitrescu.

Conduşi de profesorul Marino Ferraro, tinerii italieni au prezentat celebra Uvertură a operei Bărbierul din Seviglia de Gioachino Rossini, de asemenea hit-uri îndrăgite ale muzicii de largă adresare cum sunt cele semnate de compozitorii Nino Rotta sau Ennio Moricone. Indrăgite pagini vocal-instrumentale preluate din filmul  Sunetul Muzicii de Richard Rodgers, momente muzicale pitoreşti din repertoriul tradiţional lituanian, au fost prezentate de tinerii muzicieni sosiţi din republica baltică, ansamblu condus de profesorul Sigitas Petrulis.

Trebuie menţionat, întregul program – de la nivelul concepţiei la acela al realizării propriu-zise -  se desfăşoară pe durata a aproape trei ani. Primul concert a avut loc în luna mai a acestui an în Lithuania iar momentul final se va derula în Italia în primăvara anului viitor. Cu prilejul fiecărui concert tinerii muzicieni au locuit în familiile participanţilor.

La Bucureşti, au avut prilejul de a fi vizitat templul vieţii noastre muzicale, Atheneul Român, asistând la una dintre repetiţiile orchestrei Filarmonicii. A fost vizitată clădirea Parlamentului. Dată fiind deplasarea la în ţară, la Braşov, a fost vizitată peştera din Valea Cetăţii Râşnov; tot aici, tinerii din Lithuania au susţinut un scurt moment coral. Cu prilejul uneia dintre repetiţiile bucureştene, a fost vizionat filmul „Enescu, la răspântie de vremi”, o emoţionantă coproducţie franco-română semnată de muzicologul Ada Brumaru, de regizorul Nicolae Mărgineanu.

Întregul program aflat în desfăşurare se dovedeşte a fi un veritabil parteneriat strategic al celor trei instituţii de învăţământ muzical-artistic din România, din Italia, din Lithuania. A fost pus în operă dată fiind strădania echipei Colegiului bucureştean, a directorului instituţiei, profesorul Cristina Sebastian, a profesorilor Anca Petre, Georgiana Onişoru, a profesorilor Sara Bussu din Italia, Jurate Siliniente din Lithuania. Căci nu este deloc uşor de „a construi o orchestră europeană”! Nu perfecţiunea sunetului, nu acurateţea stilistică au fost prioritar vizate; ci cunoaşterea, apropierea dintre tinerii europeni în temeiul muzicii; ...depăşind barierele de limbă, de educaţie a locului, de cultură.

Exemplul personal, numele marelui umanist al Renaşterii europene a fost salutar. Erasmus din Rotterdam inspiră astăzi un imens program european instituţionalizat în zona educaţiei, a formaţiei profesionale orientative pentru miile de tineri care se află în aceşti ani la început de drum.          

Viitorul Europei este în mânile lor. Cu concursul nostru, al tuturor.