Ecaterina Andronescu, de Ziua Culturii: „Este posibilă întoarcerea la Eminescu când tinerii sunt îndemnaţi către profesii care să producă instant bani?” VIDEO

Ecaterina Andronescu, de Ziua Culturii: „Este
posibilă întoarcerea la Eminescu când tinerii sunt îndemnaţi
către profesii care să producă instant bani?” VIDEO

Academia  Română a organizat, la Ateneu,  „Ziua Culturii Naţionale“, evenimentul desfăşurându-se în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis. În discursurile academicienilor şi guvernanţilor a fost subliniată importanţa culturii, s-a citat din Eminescu, iar academicianul Mihai Cimpoi a vorbit despre drumurile înzăpezite dinspre Basarabia spre Bucureşti, în rimele versurilor cântate odionioară de Dan Spătaru, "Drumurile noastre toate".

Mult aşteptata aplicaţie digitală "Mihai Eminescu, întreaga operă" nu este încă disponibilă pe telefoane, pentru că mai sunt necesare aprobări din partea Google si Apple. Reprezentanţii Academiei au specificat că opera eminesciană va fi disponibilă, în curând, în regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store şi Google Play.

Manifestarea de la Ateneu a fost moderată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care, în cuvântul de deschidere, a vorbit despre semnificaţia sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale pe 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu.

Preşedintele Klaus Iohannis, prezent la manifestări, care a deschis sesiunea festivă a Academiei Române dedicată Zilei Culturii Naţionale, a declarat că în ultimii ani, din păcate, România "se distinge prin cea mai redusă rată europeană de achiziţie şi lectură de carte". El a adăugat că declararea prin lege a anului 2019 drept Anul Cărţii este o iniţiativă bună şi că aşteaptă din partea Guvernului să o pună în aplicare, cu eficienţă. "Să dăm culturii în acest an o acţiune concertată, coerentă, în favoarea lecturii şi a cărţii", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

"În ultimii ani, din păcate, România se distinge prin cea mai redusă rată europeană de achiziţie şi lectură de carte. Pe fondul acestei situaţii, am apreciat declararea prin lege a anului 2019 drept Anul Cărţii ca o iniţiativă bună şi aştept din partea Guvernului să o pună în aplicare, cu eficienţă. Să dăm culturii în acest an o acţiune concertată, coerentă, în favoarea lecturii şi a cărţii!", a adăugat preşedintele.

Din partea Academiei Române, au susţinut prelegeri Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, şi  Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, cu temele „Cultura: A câta putere în stat?“, respectiv  „Statalitatea românească şi vechile sale lăcaşuri“.

În cadrul sesiunii festive, a adresat un mesaj Prefericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, iar Mihai Cimpoi a adus, în alocuţiunea intitulată „Eminescu şi Basarabia“, un omagiu poetului naţional şi rolului esenţial pe care poezia acestuia l-a avut în păstrarea şi cultivarea limbii române şi a identităţii naţionale dincolo de graniţele ţării.

Oficialităţile statului au fost reprezentate de ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu şi ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer Daniel Breaz. 

Ecaterina Andronescu consideră că era tehnologiei reprezintă o oarecare ameninţare pentru cultură: "Este posibilă întoarcerea la Eminescu când tinerii sunt îndemnaţi către profesii care să producă insistent şi instant bani? Răspunsul optimistului din mine este: „Da”. 

"Oamenii nu au putut prezice niciodată cu acurateţe viitorul. Astăzi, pare mai dificil ca oricând. Întrucât, odată ce putem proiecta creiere şi minţi, pare că suntem din ce în ce mai puţin siguri de aproape nimic, inclusiv de ceea ce părea odată etern, ai spus ministrul pe scena Ateneului" a mai spus ministrul pe scena Ateneului.

Sesiunea festivă a fost urmată de un recital de poezie oferit de actorul Dorel Vişan şi de un concert susţinut de „Camerata Regală“.

Foaierul Ateneului Român a găzduit şi o expoziţie foto-documentară realizată de Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române. Publicul a putut vedea unul dintre cele mai preţioase manuscrise eminesciene aflate în colecţiile Bibliotecii Academiei Române, Manuscrisul 2261, conţinând „Legenda Luceafărului“, precum şi monumentala ediţie facsimilată „Manuscrisele Mihai Eminescu“, în 38 de volume, un proiect realizat sub coordonarea lui Eugen Simion.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: