Directorul Andrei Dimitriu, despre conferinţele de Crăciun de la Ateneu: „Mizăm pe modelul britanic de la Royal Institution“

Directorul Andrei Dimitriu, despre conferinţele de Crăciun de la Ateneu: „Mizăm pe modelul britanic de la Royal Institution“

Andrei Dimitriu, în biroul său de la Filarmonica "George Enescu"  FOTO: Florin Ghioca

Luni, 8 decembrie, ora 18.30, are loc la Ateneul Român cea de-a doua Conferinţă de Crăciun, "De aici spre eternitate", prezentată de Profesorul Joseph Silk , Membru al Royal Society. Director al Filarmonicii "George Enescu" din 2010, Andrei Dimitriu este iniţiatorul şi promotorul acestor Conferinţe de Crăciun în România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conferinţa de luni de la Ateneu, susţinută de Joseph Silk, se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al A.S. Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României, fiind organizată de Institutul de Fizică Atomică, Filarmonica „George Enescu”, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Clubul Rotary Bucureşti-Curtea Veche, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, a British Council şi a Ministerului Educaţiei Naţionale.

Directorul Andrei Dimitriu a povestit, pentru "Adevărul", despre proiectele acestei stagiuni de la Filarmonica "George Enescu". 
 

Adevărul: Un punct important în programul dumneavoastră managerial este acela al conferinţelor sub cupola Ateneului. Ce conferinţe pregătiţi pentru luna decembrie?

Andrei Dimitriu:   A doua Conferinţă de Crăciun va avea loc luni, pe 8 decembrie, şi-l are ca invitat pe unul din cei mai importanţi cosmologi şi astrofizicieni contemporani, Joseph Silk, laureat al prestigiosuluipremiu Balzan. Este profesor la Oxford şi Paris. Anul trecut am inaugurat şi "Conferinţele de Crăciun" ("Christmas Lectures"), după modelul britanic al Royal Institution, patronate de M.S. Regina Regatului Unit. România a devenit astfel prima ţară din afara Marii Britanii, care organizează asemenea manifestări. La noi acest eveniment se află sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României. Primul invitat, în decembrie trecut, a fost Tom Kibble, celebru pentru lucrările legate de conceptul de particulă sub numele de "Bosonul Higgs" (Particula lui Dumnezeu). 

Anul acesta seria Conferinţelor Ateneului se va încheia în 20 decembrie  cu o conferinţă la fel de interesantă despre cât de profunde şi ireversibile sunt recuperarea normalităţii şi reforma structurală în societăţile postcuministe. Invitatul de onoare, profesorul britanic Dennis Deletant, este familiarizat cu istoria şi realitatea din România, fiind autorul unor cărţi fundamentale despre comunismul românesc. Partener de dialog, un eminent scriitor şi avizat cunoscător al societăţii noastre, dar şi un model neegalat de lider ziditor al societăţii civile: Ana Blandiana. 

În intenţia mea, Conferinţele Ateneului Român trebuie să consacre un loc recunoscut de Europa academică, ca un spaţiu de dezbateri de mare rafinament intelectual a unor teme majore ştiinţifice, artistice, politice, literare, cu conferenţiari de mare calibru.  

Invitatul principal e totdeauna o personalitate străină, iar partenerul român un nume consacrat de intelectual. Până azi au avut loc 10 conferinţe-dialog, între invitaţii străini au fost şi laureaţi ai Premiului Nobel (Literatură, Medicină, Economie).

 Ce alte evenimente aveţi programate la Ateneu în luna decembrie?

 Ateneul va mai găzdui concerte tradiţionale de Crăciun cu Orchestra Română de Tineret, Orchestra Medicilor, Madrigalul.  Un concert va fi dedicat aniversării a 25 de ani de la izbucnirea Revoluţiei la Timişoara. Notez buna colaborare nu doar cu Casa Regală şi Ministerul Culturii, dar şi cu Muzeul "George Enescu", Institutul Cultural Român, institute culturale ale ţărilor din Uniunea Europeană, ambasade, alte instituţii de stat şi private. Cred că este un inventar onorabil care recomandă Filarmonica "George Enescu" ca pe o instituţie de vârf în spaţiul cultural românesc şi european.

Povestiţi-mi despre evenimentele derulate în aceasta toamnă la Filarmonica "George Enescu".

La începutul lui octombrie am deschis noua stagiune cu Simfonia a 9-a de Beethoven, cu celebra ”Odă bucuriei” de Schiller, imnul Europei, aş zice, dintotdeauna… Am vrut o anume grandoare conferită momentului. A fost un adevărat regal… La pupitrul Orchestrei şi Corului Academic al Filarmonicii ”George Enescu” s-a aflat maestrul Christian Badea, dirijorul nostru principal, unul dintre cei mai străluciţi dirijori ai momentului, cu o foarte bogată circulaţie internaţională.

Soliştii, nume consacrate nu doar în ţară: Irina Iordăchescu, Aura Twarowska, Marius Budoiu şi Marius Boloş. Corul academic, ansamblu foarte bine cotat în Europa, este dirijat de maestrul Iosif Ion Prunner. Christian Badea a revenit la pupitrul Filarmonicii şi la mijlocul lui octombrie, cu acelaşi succes şi un program la fel de bun (W.A. Mozart – Simfonia ”Praga” şi R. Strauss - ”O viaţă de erou”).


Celălalt dirijor principal al Filarmonicii ”George  Enescu”, maestrul Horia Andreescu, a dirijat orchestra Filarmonicii în a treia săptămână a lui octombrie, cu un program atrăgător şi de înaltă ţinută artistică. Maestrul, nume cu rezonanţă continentală, a dirijat celebre orchestre din Europa, ne-a obişnuit cu marea performanţă dirijorală. Onorează instituţia noastră şi m-am bucurat că am putut să-l ”recuperez” pentru Filarmonică, în urmă cu patru ani… Aş reţine din program Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră de Antonin Dvorak, cu renumitul violonist ceh Pavel Sporcl. A fost şi o piesă românească (Theodor Rogalski – Două schiţe simfonice) şi Simfonia nr. 4 de J. Brahms. Un concert remarcabil… Critica a fost elogioasă.


Vreau să mai amintesc de un alt dirijor care a concertat recent la Ateneu: maestrul Camil Marinescu. O personalitate artistică puternică, dublată cu o susţinută activitate pedagogică la Universitatea din Osaka. El se adaugă celorlalţi doi dirijori menţionaţi, ca dirijor principal al Filarmonicii. Cred că e o înţeleaptă decizie de a avea trei dirijor de mare autoritate, se întâmplă să fie şi români, care să ”păstorească” prima orchestră simfonică a României. Această strategie explică, cred eu, în ciuda unor dificultăţi de comunicare, performanţele cunoscute ale ansamblurilor instituţiei noastre.


Să nu-l uit pe maestrul I.I. Prunner, care a făcut din Corul Academic unul dintre cele mai bune din Europa, apreciat elogios, între aţii, de Daniel  Barenboim.

Invitaţi şi tineri dirijori...

        În ideea de a identifica şi susţine tineri talentaţi, am invitat un tânăr dirijor român din Statele Unite, Cristian Măcelaru, să dirijeze orchestra Filarmonicii ”George Enescu” la sfârşitul lunii octombrie. Programul a inclus şi Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră de Rahmaninov, solist Ilya Rashkovskiy – laureat al Concursului Internaţional "George Enescu" 2014, Premiul II. 


La început de decembrie, a revenit pe scena Ateneului tandemul Dan Grigore-Misha Katz.

Da, aseară şi astă seară, un alt regal la Ateneu: Dan Grigore (Schumann – Concertul pentru pian şi orchestră) şi Misha Katz la pupitru. Formulă de mare succes. Horia Andreescu revine la pupitrul orchestrei până la sfârşitul anului, ca şi Camil Marinescu. 

Alţi invitaţi: Martin Fischer Diskau – fiul celebrului bariton german Dietrich Fischer Diskau, Jin Wang, Mark Laycock. L-am avut invitat pe Jeremy Menuhin (pian) – fiul lui Yehudi Menuhin, iar în decembrie va fi invitat David Grimal (vioară) ş.a.

 

Ateneul ultimilor ani a cunoscut o diversificare, remarcată de public, a activităţilor care au loc aici. Recitalul lui Andrei Vieru, de exemplu.

Îmi place să cred că efortul nostru susţinut de a face din acest spaţiu un loc recunoscut pentru evenimente din zona "culturii de performanţă"se consolidează în percepţia publicului calificat să formuleze astfel de aprecieri. Cu pianistul Andrei Vieru am inaugurat o formulă nouă: recitalul artistului însoţit de o lansare de carte a acestuia. Evident situaţiile de acest gen sunt rarissime. Pianistul, remarcabil, deja cunoscut şi foarte preţuit ăn ţară, ca şi în Europa, este dublat de un rafinat şi subtil eseist, alăturat de critică lui Cioran, dar încă puţin cunoscut în Romania. Traducerea ”Eclesiastului vesel” la Editura ”Curtea veche” şi se speră, cât de curând, şi a celui de al 2-lea volum ”Éloge de la vanité” îl vor lansa şi în ţara noastră ca scriitor.

Pentru Ateneu a fost o onoare să-l avem ca oaspete pe Andei Vieru în cele două ipostaze. Aş vrea să mai amintesc recitalul extraordinar al unui celebru violonist, Uto Ughi, elev al lui George Enescu, acompaniat de alt nume preţuit, pianistul Bruno Canino. Concertul organizat împreună cu Ambasada italiană, prilejuit de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către Italia.

Concerte aniversare au avut loc în Ateneu legarte de împlinirea a 150 de ani de la fondarea Conservatorului bucureştean – au concertat nume sacre: Valentin Gheorghiu, Ruxandra Donose, Gabriel Croitoru, Viniciu Moroianu, Marin Cazacu ş.a. Un eveniment similar s-a petrecut cu o altă instituţie de învăţământ universitar, congeneră, Universitatea Bucureşti.

Nu pot să nu amintesc recitalul dedicat compozitorului Dumitru Capoianu, la împlinirea a 85 de ani. In noiembrie am dezvelit un bust al maestrului în foaierul Ateneului. E deja o tradiţie, de ziua M.S. Regele Mihai, 25 octombrie, să aibă loc un concert, care îi este dedicat. Anul acesta s-a lansat o orchestră de tineri, orchestra ”Fundaţiei Principesa Margareta a României”sub bagheta lui Tiberiu Soare. Entuziasmul şi emoţia unor tineri comunicată spectotarului încântat să le simtă. Concertul a avut loc în prezenţa Alteţelor Lor Regale: Principesa Moştenitoare Margareta a României, Principele Radu şi Principele Nicolae, în prezenţa preşedintelui Academiei Române, domnul acad. Valentin Vlad, a decanului Corpului Diplomatic, a altor ambasadori, membri ai corpului diplomatic, academicieni. Un concert şi o atmosferă regală…

Pe 28 octombrie a avut loc în foaier lansarea volumului ”Eticheta regală” (editura "Curtea veche"). Evenimentul a avut loc în prezenţa A.S.R. Principele Radu şi a autoarei, Sandra Gătejeanu Gheorghe, director de Protocol la Palatul Elisabeta. Precum se poate constata debutul stagiunii a fost de înaltă ţinută şi nu s-a limitat doar la concertele care au consacrat spaţiul Ateneului.


Aţi adus tinerii la Ateneu prin programul "Clasic e fantastic". Iniţiativa are mare succes. Cum credeţi că le poate fi deschis apetitul tinerilor pentru muzica clasică?

Noi avem un concert educativ, lunar, "Clasic e fantastic", prin care încercăm să introducem copiii în lumea fantastică a muzicii clasice. Sala e totdeauna neîncăpătoare…

Pentru acest program trebuie să amintesc, în primul rând, numele realizatoarei: Cristina Sârbu. Un proiect necesar şi bine făcut. Dacă am avea mai mulţi sponsori, mai generoşi, am putea foarte uşor să repetăm concertul în aceeaşi lună. Evident fiecare concert are o temă, care se asociază cu exemple orchestrale, corale, solistice.

Şi încă o iniţiativă aş anunţa. Am început în stagiunea aceasta un proiect nou care se adresează altei categorii de vârstă, copii din clasele VII-X. Însoţiţi de profesori, între 10-20 elevi, vor asista la repetiţia generală, în fiecare joi. Vor avea şi scurte prezentări ale programului, discuţii cu muzicienii. Proiectul îl facem împreună cu Clubul Rotary Bucureşti. La această categorie de vârstă este evident sporul de interes real, seriozitate, înţelegere.

 

CONFERINŢA DE LUNI, 8 DECEMBRIE, DE LA ATENEU

Iniţiate de marele fizician Michael Faraday în anul 1825, Conferinţele de Crăciun s-au desfăşurat neîntrerupt până în ziua de astăzi la Royal Institution, Londra, cu excepţia a doar câţiva ani în timpul celui de al doilea Război Mondial. Anul trecut, România  a devenit prima ţară în afara Marii Britanii care organizează acest mare eveniment anual, desfăşurat totdeauna la începutul lunii celor două mari sărbători care încehei fiecare an: Ziua Naţională a României şi Crăciunul.

Profesorul Silk,  care conferenţiază luni seară la Ateneu, este unul dintre cei mai importanţi cosmologi şi astrofizicieni contemporani, profesor la Institut d’Astrophysique de Paris, Université Pierre et Marie Curie, Homewood Professor of Physics and Astronomy, Johns Hopkins University, Emeritus Fellow of New College, Oxford.

Activitatea sa de cercetare este dedicată în cea mai mare parte Cosmologiei şi Astrofizicii Particulelor, domeniile sale predilecte fiind CMB - Radiaţia Cosmică de Fond („relicva” Big Bang-ului), formarea galaxiilor şi Dark Matter - materia întunecată.  A publicat peste 700 de lucrări ştiinţifice dar şi o serie de cărţi dedicate unor largi audienţe şi devenite imediat best-seller-uri: "The Big Bang", "On the Shores of the Unknown: A Short History of the Universe", "Cosmic Enigmas" şi "The Infinite Cosmos". În anul 2011 a primit Premiul Balzan pentru cercetările sale asupra Universului timpuriu. Este Fellow al American Physical Society şi al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe, Membru de Onoare al Societăţii Franceze de Fizică. Joseph Silk este considerat ca fiind cel care a determinat transformarea cosmologiei într-o ştiinţă de înaltă precizie. Lui i se datoresc de asemenea progrese importante ale primelor studii care au încercat să lămurească înţelegerea Materiei Întunecate, făcând posibile experimente de mare anvergură cu noi tipuri de telescoape.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: