„Dinu Cocea rămâne unul dintre cei mai interesanţi cineaşti de dinainte de Revoluţie“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cel care ne-a dăruit „Haiducii” în imagini părea nemuritor! Asta chiar dacă nu a fost primul, pentru că 1929 a existat şi o variantă mută a filmului, semnată de Horia Igiroşanu.

În 1953, exact acum 60 de anii îşi încheia studiile, debutând cu un documentar „Pui de şoim”  şi abia 12 ani mai târziu avea să regizeze  „Haiducii”, urmat de „Răpirea fecioarelor” (1967) şi „Răzbunarea haiducilor” (1968).

Public plătitor, cum îi zicem acum, a avut cu milioanele şi a trezit nostalgii şi când a fost „reeditat” pe DVD. Secretul: actorii dintre cei mai îndrăgiţi: Emanoil Petruţ, Amza Pellea (care juca rolul fratelui de sânge al personajului Amza, interpretat de Ion Besoiu J) ), Marga Barbu, Florin Piersic, Toma Caragiu, Fory Etterle, Alexandru Giugaru, Ion Finteşteanu, Florin Scărlătescu, Jean Constantin, Colea Răutu, George Constantin, Olga Tudorache, Draga Olteanu, Ernest Maftei, Alexandru Giugaru, Marin Moraru,  Mihai Pălădescu, Constantin Codrescu,  Nucu Păunescu, Nicolae Gărdescu, Aimée Iacobescu (într-o scenă extrem de îndrăzneaţă pentru atunci, în „Zestrea Domniţei Ralu”- 1971). Umor şi aventuri (atât cât permitea cenzura, pe care a ştiut s-o ocolească, secondat şi de un scenarist puternic: Eugen Barbu şi în colaborare aproape permanentă cu Mihai Opriş).

Haiducii lui Şaptecai” din 1970, în care Maestrul foloseşte vocea Mariei Tănase, pe care face playback Marga Barbu, va fi difuzat şi de Televiziunea franceză sub titlul „La Révolte des Haïdouks”, dar remontat şi dublat de Claude Vernick. Acesta semnează scenariul şi regia şi pe care Dinu Cocea îl dă în judecată în 1985, pentru nerespectarea drepturilor de autor. După în an de tergiversări nu se alege decât cu o recunoaştere morală a pretenţiilor sale, după cum precizează istoricul de film: Bujor T. Rîpeanu.    

Săptămâna nebunilor”, continuă seria pe când încă nu se chema sequel, prequel sau franciză, ci cel mult triptic!

În 1972 trece la o dramă sentimentală „Paraşutiştii”, ca în 1974 să revină la fapte „Stejar-extremă urgenţă”, cu Ion Caramitru, Irina Petrescu, Constantin Diplan şi Geo Barton. Mai apoi scoate „Instanţa amână pronunţarea” (1976) în cu totul alt registru, în care apare şi Radu Beligan. Filmul sperie Ministerul de Justiţie, care se teme de o nouă descriere a magistratului (întruchipat de Caramitru) ca în interzisul, „Reconstituirea” lui Lucian Pintilie. Şi un biopic ar fi clasificarea acum, un biografic al unei eroine naţionale: „Ecaterina Teodoroiu”, în 1978.

În 1979, într-un alt istoric „Rug şi flacără” (realizat Adrian Petringenaru) Dinu Cocea va interpreta un personaj, pe Generalul Florescu, alături de alţi regizori distribuiţi cu abilitate: Mircea Veroiu, Savel Stiopul sau Geo Saizescu.  

Cele două lungi episoade: „Iancu Jianu Zapciul” şi „Iancu Jianu Haiducul” din 1980-1981 îi oferă o partitură de neuitat lui Adrian Pintea.

În 1985 Dinu Cocea emigrează în Franţa, dar avea să se mai întoarcă în ţară, inclusiv acum câţiva ani, la meteoricul Festival de la Iaşi, unde o sală de cinefili avea să-l ovaţioneze cu mare entuziasm.

Poate că până la urmă va apărea de undeva şi ineditul său interviu din 1971, cu criminalul cel mai de temut al României: Ion Rîmaru, un Jack Spintecătorul local.

Cu siguranţă Dinu Cocea rămâne unul dintre cei mai interesanţi cineaşti de dinainte de Revoluţie, cărei i-a supravieţuit prin creaţiile sale!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite