Dereglările lumii contemporane, prima temă a conferinţelor „Despre lumea în care trăim“
0
Marile provocări ale lumii contemporane sunt discutate la a doua ediţie a conferinţelor „Despre lumea în care trăim“, care a debutat sâmbătă dimineaţă la Ateneul Român cu o conferinţă susţinută de Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, moderată de Mirela Nagâţ.
Sala Ateneului a devenit, sâmbătă dimineaţă, de la ora 11.30, neîncăpătoare. Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu au deschis seria de conferinţe cu un dialog despre dereglările lumii contemporane, cu o întâlnire, moderată de jurnalista Mirela Nagâţ, în care au vorbit despre creştinism, capitalism, democraţie. A fost elogiată cultura occidentală, europeană prezentându-se principalele atuuri ale culturii occidentale, dar şi problemele actuale ale acesteia. Pornind de la ceea ce a spus Pascal, s-a vorbit despre dereglările contemporane - manipularea, asaltul informaţiei - fake news-urile, breaking news-urile - care bombardează şi care „nu interesează“, de fapt, publicul.
"Care e criteriul rezonabilului şi al nerezobabilului? Un om se poate deregla? Se dereglează un ceas, o maşinărie. Răspunsul e da. Şi un om are mecanisme care se pot deregla. Propoziţia lui Pascal ne spune că dispozitivul este creierul. Dereglarea oamenilor e o dereglare a funcţiei de gândire a creierului. Sistemul circulator sau digestiv sunt reglate de la natură. Este şi creierul reglat de la natură? Spre deosebire de celalte, nu este reglat. Cine îl poate regla? Omul însuşi", a spus Gabriel Liiceanu, care a subliniat că Socrate a fost cel care a pus primul "problema reglării". "A distins adevărul de dreptate şi binele de rău. A constatat că adevărul era al tuturor sau al niciunuia şi că, printr-un dialog, se poate ajunge la un consens al opiniilor", a adăugat filosoful.
Există o dereglare în raport cu instinctul de conservare, tentaţia suicidară a Occidentului, care îşi subminează premisele propriei naşteri. Îşi atacă exact premisele pe care s-a născut, prin intermediul unor ideologii. Îşi atacă comandamentele etice, care s-au născut din convingerile iudeo-creştine. Toate au pus bazele unui comportament etic al omenirii de tip occidental. Occidentul îşi atacă tradiţia, care reprezintă produsul unei libere concurenţe de comportamente de-a lungul istoriei, s-a dezbătut în cadrul conferinţei.
"Toate religiile lumii, inclusiv cea creştină, pornesc de la ideea că dereglarea face parte din alcătuirea noastră. Avem o dereglare constitutivă. Există o structură subversivă în alcătuirea fiinţei umane, care ne tot ispiteşte spre dereglare", a declarat Andrei Pleşu.
Sâmbătă seara: Propaganda în epoca digitală
Tema „Propaganda în epoca digitală. Ce este, cum funcţionează şi cum poate fi combătută?“ a fost conferinţa susţinută, sâmbătă seară, de Corneliu Bjola, profesor în studii diplomatice la Universitatea Oxford şi director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, urmată de un dialog cu Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
Dorinţa politică de a influenţa „atitudini colective prin manipulare simbolică” sau, mai simplu, prin propagandă aşa cum o definea Harold Lasswell, s-a manifestat dintotdeauna, dar epoca digitală a schimbat radical contextul în care propaganda politică este gândită, articulată şi pusă în aplicare.
Duminică, 24 februarie, ora 11.30
Conferinţă susţinută de Jim Baggott, „Povestea ştiinţifică a creaţiei“, urmată de un dialog cu Vlad Zografi.
„Care este natura lumii materiale? Cum funcţionează ea? Ce e universul şi cum s-a format? Ce e viaţa? De unde venim şi cum am evoluat? Cum şi de ce gândim? Ce înseamnă să fii om? Cum ajungem să ne cunoaştem? Aceste întrebări şi multe altele care decurg logic din ele sunt marile întrebări ale existenţei umane. Ele sunt întrebările pe care ni le-am pus de când am început să gândim raţional.“
Jim Baggott este autor de cărţi de ştiinţă în Marea Britanie. Cărţile sale au fost traduse în 12 limbi şi a fost premiat atât pentru cercetare ştiinţifică, cât şi pentru volumele sale de ştiinţă. A scris numeroase articole ştiinţifice pentru ziare din Marea Britanie şi pentru revista New Scientist şi a contribuit la realizarea mai multor programe pentru BBC radio. Cărţi publicate în limba română: Higgs. Inventarea şi descoperirea „Particulei lui Dumnezeu“ şi Origini. Povestea ştiinţifică a creaţiei
Duminică, 24 februarie, ora 17.30
Conferinţă susţinută de Bogdan Marcu, „Paşi în spaţiu. După 50 de ani“, urmată de un dialog cu Corina Negrea.
„Acum jumătate de secol, omul ajungea în spaţiu pentru prima oară, lăsându-şi urma paşilor pe Lună. Vreme de cinci decenii, factori geopolitici, economici şi tehnici au împiedicat repetarea acestei realizări extraordinare. Ne aflăm în prezent în pragul unei curse pentru spaţiu fără precedent, la începutul unor realizări greu de conceput.“
Bogdan Marcu este expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de douăzeci de ani în industria aerospaţială americană. În 1998 începe să lucreze la corporaţia Rocketdyne, la proiecte legate de motoare pentru navete spaţiale. Este autorul multor studii publicate de American Institute for Aeronautics and Astronautics (AIAA). Din 2011 lucrează pentru Space X, corporaţia miliardarului Elon Musk, unde proiectează turbinele motoarelor Merlin 1D si MVacD, care echipează rachetele Falcon 9 şi pe cele ale motoarelor prototip Raptor, care echipează racheta BFR destinată misiunilor spre Marte. În 2016 se reîntoarce la Rocketdyne, ca leader al grupului de dezvoltare a turbinelor, cu proiecte la noile motoare RS-25 pentru NASA Space Launch System (SLS).
Luni, 25 februarie, ora 18.30
Conferinţa susţinută de Liviu Giosan, „Epoca omului – Apocalipsa sau pace universală?“,
urmată de dialogul cu Marian Voicu.
„Cutremure, secete, îngheţuri, potop – urgii ale Apocalipsei şi forţe ale Naturii – au acum un rival la scară planetară: OMUL. O incursiune personală din preistorie până în prezent, din Africa până în India, de la Oceanul Arctic la Marea Neagră, în căutarea viitorului omenirii.“
Liviu Giosan este cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution în Statele Unite şi predă geologia marină în cadrul programului doctoral comun cu Massachusetts Institute of Technology. Şi-a început cariera lucrând în Delta Dunării şi pe Marea Neagră, după care a condus sau a participat la expediţii oceanografice, precum şi la campanii pe uscat, studiind deltele lumii de la Oceanul Îngheţat până la Marea Japoniei şi interiorul Africii. Principalele sale contribuţii, semnalate printre altele de National Geographic, Discovery, NY Times, sau BBC, includ descoperirea unui nou tip de deltă, demonstrarea efectelor deforestării asupra evoluţiei Deltei Dunării şi Mării Negre, reconstrucţia regimului istoric al inundaţiilor pe fluviul Mississippi şi înţelegerea cauzelor climatice ale dezvoltării şi decăderii civilizaţiilor Indiei.
Marţi, 26 februarie, ora 18.30
Conferinţă susţinută de prof. dr. Andrei Constantinescu, „Cinci excursii în viitorul medicinei“,
urmată de un dialog cu prof. dr. Cătălin Vasilescu.
„Medicina se află în transfomare rapidă, de la bazele ştiinţifice la locul ei în viaţă şi societate. Propunem un tur al noului orizont, cu posibilităţi şi pericole greu de imaginat până acum.“
Andrei Constantinescu este profesor asistent de pediatrie la facultatea de medicină a Universităţii Columbia din New York. A studiat biologie moleculară la Universitatea Princeton, apoi a urmat programe de doctorat în medicină şi biologie moleculară la facultatea de medicină Johns Hopkins din Baltimore. După rezidenţa în pediatrie şi specializarea în respirologie la Columbia, este medic specialist în pediatrie pulmonară. Este implicat în cercetare de bază în biologie moleculară şi imunologie, ca şi în cercetare clinică, în special în domeniul fibrozei chistice şi a bolilor neuromusculare. A publicat articole în reviste ştiinţifice şi medicale de specialitate.
Miercuri, 27 februarie, la ora 18.30, Horia-Roman Patapievici va susţine conferinţa de închidere cu tema „Sinuciderea Europei?“, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu.
Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Asociaţia ARCCA organizează a doua ediţie a seriei de conferinţe „Despre lumea în care trăim“, un festival de conferinţe şi dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate, susţinute de specialişti şi oameni de cultură de prestigiu, care va avea loc la Ateneul Român în perioada 23–27 februarie 2019.
La această a doua ediţie a conferinţelor sunt în centrul atenţiei provocările cu care se confruntă omenirea, scenarii posibile şi răspunsuri pe care le avem la îndemână. Invitaţi de la marile universităţi din Marea Britanie şi Statele Unite, cunoscuţi oameni de cultură români şi partenerii lor de dialog discută despre dereglări ale lumii contemporane şi sinuciderea Europei, populism în epoca digitală, povestea ştiinţifică a creării universului şi a vieţii inteligente, cum arată cei 50 de ani de explorări spaţiale şi la ce ne putem aştepta mai departe, unde ne vor duce schimbările climatice, spre apocalipsă sau pace universală, şi cum arată viitorul medicinei din perspectiva unui medic cu o carieră la vârful cercetării şi inovării.
Între 23 şi 27 februarie îi putem întâlni pe scena Ateneului Român pe Jim Baggott, autor a mai multe cărţi de ştiinţă publicate la Oxford University Press şi contributor la emisiuni de ştiinţă pentru BBC, pe Bogdan Marcu, expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de douăzeci de ani în industria aerospaţială americană, pe Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford şi director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, pe Liviu Giosan, cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution în Statele Unite şi profesor de geologie marină în cadrul programului doctoral comun cu Massachusetts Institute of Technology, pe prof. dr. Andrei Constantinescu, profesor asistent de pediatrie la Facultatea de Medicină a Universităţii Columbia în New York, medic specialist în pediatrie pulmonară şi cercetător în biologie moleculară şi imunologie.
Fiecare invitat susţine o conferinţă de o oră, urmată de un dialog în profunzime. Partenerii de discuţie în partea a doua a conferinţelor sunt: Corina Negrea, jurnalist de ştiinţă la Radio România Cultural, cu experienţă de peste 25 de ani şi mii de emisiuni şi interviuri cu cercetători români şi străini, prof.dr. Cătălin Vasilescu, profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti şi şeful Disciplinei Chirurgie Generală a Institutului Clinic Fundeni, Gabriel Liiceanu, scriitor şi filozof, Marian Voicu, jurnalist cu peste 20 de ani de experienţă în televiziune şi radio, Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, şi Vlad Zografi, scriitor, fizician şi coordonatorul colecţiei de ştiinţă a Editurii Humanitas.
Seria de conferinţe Despre lumea în care trăim este gândită ca un program cultural anual, organizat de Fundaţia Humanitas Aqua Forte în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Fundaţia ARCCA.
Se încarcă comentariile...
