Cât de săracă este lumea fără artă şi cultură am văzut din plin - şi vedem - în lunile de lockdown ale pandemiei Covid. În Germania, instituţiile culturale sunt de multă vreme închise şi nu se întrezăreşte o revenire prea curândă la normalitate. "Experimentul Berlin" a fost şi el abandonat între timp. Ultimele concerte sau spectacole trăite live la Filarmonică sau într-o sală de teatru mi-au devenit atât de preţioase, ca mici giuvaeruri dintr-o altă lume, din vremurile „bune” ante-pandemice. E bine că există oferte online - altfel chiar n-am mai avea nimic. Dar acestea nu vor putea înlocui niciodată experienţele pe viu, acea atmosferă specială, de magie uneori, născută din interacţiunea dintre scenă şi sală, dintre public şi artişti.
 

Am ascultat deunăzi un concert live, susţinut de Orchestra Simfonică a WDR, de la Köln, avându-l la pupitru pe şeful ansamblului german, dirijorul Cristian Măcelaru. Un concert fermecător cu violonistul Renaud Capuçon, dar şi trist în acelaşi timp, văzând sala goală a Filarmonicii kölneze (cu excepţia unui cameraman, aşazat în faţa scenei), care, în alte vremuri, ar fi fremătat de încântare şi emoţie. 

Cultura este domeniul profund afectat de actuala criză coronavirus. Viaţa artistică aproape că a-ncremenit. Restricţiile adoptate de autorităţi – şi ele diferite de la o ţară la alta, ba uneori de la o regiune sau localitate la alta din cadrul aceleiaşi ţări, ne sărăcesc, ne fac să resimţim şi mai puternic consecinţele contextului cu totul nou şi extrem de dificil în care trăim şi anume pe toate planurile – personal, sanitar, economic...

Perspectiva desfăşurării  Festivalului Enescu, ajuns la ceas aniversar, este cu atât mai benefică. „În aceste vremuri dificile, marcate de pandemie, lumea are nevoie de frumuseţe, de muzică, de cultură. Lumea are, de aceea, nevoie de Festivalul Enescu. Nu doar în România ci pretutindeni” – iată apelul, deloc patetic, dar insistent şi înflăcărat, adresat de directorul artistic al Festivalului, Vladimir Jurowski, tuturor celor implicaţi: „guvern, sponsori, artişti şi publicul larg”, asigurând că organizatorii vor face tot posibilul ca acest eveniment atât de important să aibă loc”.  

În mesajul său video, adresat din München, unde Jurowski este din acest an şi director muzical general al Operei de Stat Bavareze, remarcabilul dirijor şi om de cultură a prezentat temele centrale în jurul cărora gravitează nestematele muzicale ale acestui program extrem de bogat, divers şi „viu colorat”, care reuneşte la Bucureşti şi în alte câteva oraşe ale ţării - Sibiu, Timişoara,  Iaşi, Cluj, Bacău  - mulţi dintre cei mai de seamă muzicieni şi cele mai apreciate ansambluri din lume. Vom asista – şi sper tare că situaţia o va permite - la un maraton de momente muzicale de excepţie: timp de patru săptămâni (durată record în istoria festivalului) va fi prezentat cel mai amplu de până acum program de lucrări enesciene – 42, inclusiv cele cinci simfonii –, îşi vor da concursul în 66 de concerte 4.700 de artişti români şi străini, vor fi aniversaţi 140 de ani de la naşterea marelui compozitor român George Enescu într-o ediţie jubiliară, a 25-a, în cei 63 de ani de la înfiinţarea Festivalului. Un alt centru de greutate în programul acestui an va fi creaţia compozitorului Igor Stravinski, de la a cărui moarte se împlinesc 50 de ani.

Vladimir Jurowski e de altfel un mare admirator al creaţiei enesciene şi, nu în ultmul rând, al omului Enescu. George Enescu a fost o personalitate ieşită din comun, un muzician de geniu, de o modestie rară, un umanist impresionant cu o iubire nemărginită de ţară, de neam. E o plăcere să-l asculţi pe Jurowski vorbind despre Enescu, despre muzica lui, despre Festivalul care-i poartă numele, şi care şi-a cucerit un loc inconfundabil pe scena internaţională, despre importanţa şi necesitatea muzicii, mai ales în astfel de vremuri, pentru noi toţi, pentru o lume mai bună şi mai frumoasă. În conferinţa de presă amintită l-a citat admirativ pe compozitor:

"Enescu spusese cândva că a crea înseamnă a iubi, pentru că muzica este iubire sau nimic. Un alt mare cetăţean al lumii, William Shakespeare, spunea în versurile de început ale comediei A douăsprezecea noapte: Dacă muzica e hrana iubirii, cântă mai departe. Cred că ambele mesaje sunt perfecte pentru vremurile noastre dificile, deoarece muzica este rodul iubirii şi hrana iubirii; fără dragoste nu există muzică. Şi muzica nu ne serveşte doar ca divertisment, ca hrană pentru suflet, ci serveşte şi ca un comunicator foarte important între oameni.

Festivalul Enescu şi-a prezentat până la această oră programul publicului românesc şi străin, organizând conferinţe de presă inclusiv în limbile franceză, germană şi engleză, cu bogată şi prestigioasă prezenţă. Artiştii, care nu se vor afla pentru prima dată în România, la Festival, au avut numai cuvinte la superlativ la adresa Festivalului, iar ceilalţi şi-au exprimat bucuria de a-l cunoaşte. Dirijorul Kristjan Järvi spunea că abia aşteaptă să revină la Festival, fiind impresionat şi de "entuziasmul" publicului românesc, de atmosfera din Festival şi de diversitatea culturală din România.

Patricia Kopatchinskaja pe scena Ateneului, în 2015

Patricia Kopatchinskaja pe scena Ateneului, în 2015

Patricia Kopatchinskaja, sublinia în mesajul video transmis că în aceste vremuri ieşite din comun, iubirea - tema ediţiei -, iubirea pentru muzică are darul de "a ne consola şi aduce laolaltă". Pentru că, a adăugat mult apreciata violonistă originară din Chişinău, "muzica este o vrajă şi un miracol, atunci când are loc în timp real", trăire pe care nu o atingi când asculţi o înregistrare pe disc. 

Idee pe care am regăsit-o şi în intervenţia Clarei Marrero, directoarea orchestrei Radiodifuziunii Berlin (RSB), al cărei dirijor şef este Vladimir Jurowski, ansamblu care, la actuala ediţie a Festivalului va interpreta pe lângă Simfonia Nr. 5 de Enescu şi lucrări de Stravinski, în premieră pentru publicul românesc. "Şi o înregistrare ne poate prilejui multe momente frumoase, dar să simţi respiraţia publicului din sală, aceasta este ceva special..." spune Marrero.

Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la Bucureşti

Cord Meier-Klodt: Festivalul Enescu, un vector de imagine a României în lume

Un mare iubitor de muzică şi pasionat de Festival s-a dovedit a fi ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt. Din 2017 la Bucureşti, diplomatul cunoaşte bine Festivalul, asistând la multe din ofertele sale muzicale. "Sunt ambasador în România de patru ani, dar aş putea spune la fel de bine că sunt deja de două ediţii ale Festivalului Enescu în această funcţie". Iar acum o aşteaptă cu nerăbdare pe a treia. La întâlnirea cu presa de limbă germană, Cord Meier-Klodt şi-a amintit cum în 2019 a urmărit o serie de concerte, în condiţii mai dificile, după ce îşi rupsese piciorul şi tocmai fusese operat la Berlin. 

Diplomatul german a subliniat totodată aportul acestui "cel mai mare eveniment cultural" al ţării, "un vector de imagine a României în lume", la relaţiile bilaterale germano-române. "România îşi prezintă prin acesta chipul în lume, ca încă relativ tânăr membru al UE, care a avansat însă deja demult de la periferia de sud-est a Europei adânc spre centrul ei". 

Ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu

Emil Hurezeanu: Germania, partener privilegiat al Festivalului Enescu

Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, a întărit spusele antevorbitorului său, subliniind că Germania şi în general spaţiul de limbă germană au fost mereu "un partener privilegiat al Festivalului George Enescu. El a enumerat câteva din concertele de neuitat cu ansambluri de prim rang, cum ar fi Berliner sau Wiener Philharnoniker, de la ediţiile trecute ale Festivalului vorbind de interesul tot mai mare faţă de creaţia enesciană în aceste colţuri de lume. Ambasadorul român a amintit, în context, de premiera absolută a oratoriului enescian "Strigoii", care a avut loc în septembrie 2019 la Konzerthaus Berlin, sub bagheta tânărului dirijor Gabriel Bebeşeleaşi de montarea, anul acesta, la Komische Oper Berlin a capodoperei enesciene "Oedipe", premiera urmând să aibă loc pe 14 mai. Revenind la actuala ediţie a Festivalului George Enescu, care se va desfăşura în condiţii absolut neobişnuite, determinate de pandemia Covid, Emil Hurezeanu s-a arătat convins că prin muzica lui Enescu vom avea sentimentul depăşirii vicisitudinilor momentului. 

Mihai Constantinescu, directorul executiv al Festivalului George Enescu

Mihai Constantinescu: Biletele vor fi puse în vânzare la mijlocul lunii iunie

Directorul executiv al Festivalului, Mihai Constantinescu, fără de care Festivalul Enescu n-ar fi ceea ce este astăzi, a anunţat că în jurul datei de 15 iunie vor fi puse în vânzare biletele. Până atunci se va şti mai mult despre evoluţia situaţiei epidemiologice şi a campaniei de vaccinare - factori esenţiali în elaborarea conceptului de securitate sanitară al Festivalului. Să-i ţinem pumnii!

Medana Weident - Deutsche Welle