Mai nou, domnu' senator ALDE, pe care l-am tot văzut plimbându-şi ogarii pe lângă Cişmigiu, atunci când nu îl plimbă pe el şoferul cu maşina de serviciu, s-a remarcat brusc după ce a scos un stol de porumbei pe gură. Deşi mai bine îşi vedea de indemnizaţiile lui călduţe din Parlament, scutindu-ne astfel de enormităţi.

Iată ce a putut să scornească Daniel Barbu din spatele ochelarilor de tip sifon-Lennon, adresându-se colegilor de partid:

"Meseria de politician este grea şi foarte puţină lume ştie de fapt ce faceţi cu adevărat în fiecare zi a săptămânii, adesea şi sâmbetele şi duminicile. E o meserie grea, în zilele noastre, pentru că este o meserie riscantă. E mai riscantă decât misiunea unui soldat în Afganistan".

Dacă prima frază este cât se poate de reală, în sensul în care da, chiar nu ştim ce fac politicienii cu adevărat în fiecare zi de chiul şi de absenţă, în care ar trebui să voteze la vedere şi transparent legile ţării. În următoarele doua fraze, domnul ex-ministru (slavă Domnului!) rosteşte nişte enormităţi mai mari decât Casa Poporului!

Domnule Daniel Barbu, haideţi să vă spun ceva: nu numai că aţi jignit cu ocazia asta Armata Română, reducând-o la stadiul de bipedus-hibernatus-ales-al-poporului, dar aţi pătat şi memoria celor care şi-au dat viaţa în teatrele de operaţii din Afganistan. Şi care nu au fost politicieni.

Am fost în Afganistan de şase ori, din 2007 până în prezent. Uneori în misiuni alături de militarii români, alteori alături de britanici sau americani, sau chiar şi pe cont propriu. Nu aveţi idee câte pericole REALE îi pândesc de oamenii ăştia la orice pas! Nu aveţi habar cât de aproape le suflă Moartea în ceafă în fiecare zi în care îşi pun viaţa în pericol pentru o mână de bani şi un viitor mai bun pentru familiile lor. Nu vă puteţi permite, atât timp cât doar ştiţi unde se află Afganistanul pe hartă, să comparaţi "meseria" de politician cu cea de soldat. Cu atât mai puţin cu a unui soldat aflat în Afganistan.

Din platfusul minţii, domnul Barbu crede că o piatră primită în parbriz poate echivala cu un glonţ de Kalaşnikov, iar o mână de protestatari gălăgioşi fac mai mult decât un grup Al Qaeda sau de talibani. 

Mă aştept ca reacţia senatorului ALDE să fie una de genul "e o declaraţie scoasă din context", ca şi când pusă în orice alt context nu tot sensul ăsta l-ar avea. Sau să acuze presa de manipulare. Sau să dea vina pe adversari politici, cum se întâmplă de obicei.

Domnule Barbu, vreţi să experimentaţi un pic din pericolul care-i pândeşte pe militarii români în Afganistan? Vă este la îndemână să-i cereţi ministrului Apărării să vă faciliteze un loc în primul Hercules care pleacă spre Kandahar. Aş fi bucuros să vă însoţesc în satele marcate cu roşu pe hărţile militare, acolo unde încă sunt elemente ostile, sau unde se semnalează cele mai dese atentate şi atacuri. Haideţi, suntem bărbaţi până la capăt sau ce facem? Ar trebui să fie floare la ureche pentru un politician obişnuit cu pericole mai mari decât cele din Afganistan!

Şi eventual abia dup-aia puteţi să vă daţi cu părerea în privinţa riscurilor, pericolului. Până atunci, CULCAT!