Trăim vremuri extraordinare datorită Internetului, iar crowdfunding-ul este una dintre revoluţiile pe care era Digitală le-a adus!

Un scurt istoric:

Până acum câţiva ani, artiştii aveau o singură şansă pentru a da lovitura în industria muzicală: un contract cu o casă de discuri puternică. Această casă de discuri investea bani în produsul muzical [album, videoclipuri, promovare, imagine etc.], dar cerea un procent important din veniturile viitoare aduse de muzica artistului şi un anumit control asupra muzicii.

Acelaşi lucru se întâmpla şi cu scriitorii: pentru a ajunge în librării şi a deveni best-seller-uri, autorii aveau o singură soluţie viabilă - să cedeze din drepturi către o editură care, în schimbul investiţiei, primea şi un anumit control asupra operei.

Regizorii... acelaşi scenariu :-) Dacă voiai să faci un film şi nu aveai bani trebuia să apelezi la o casă de producţie căreia îi cedai din drepturile tale în schimbul investiţiei şi al controlului creativ.

Creatorii de jocuri? Aceeaşi poveste în drumul spre succesul comercial: pentru a primi o investiţie necesară dezvoltării jocului, echipa trebuia să bată palma cu un editor mare care apoi avea control asupra produsului final.

Practic toţi oamenii creativi aveau de făcut această alegere: investiţie vs control.

Artiştii, scriitorii, creatorii de jocuri şi alţi creatori riscau să rămână în underground dacă nu cedau un procent din opera lor unei entităţi mari, care apoi avea dorinţa [şi dreptul!] să controleze opera. De multe ori opera finală era doar un compromis faţă de intenţia iniţială a unui creator, pentru că investitorul are propriile interese, de cele mai multe ori legate de maximizarea profitului şi nu de calitatea produsului final.

Apoi a apărut Internetul şi totul s-a schimbat. Fundamental.

La început Internetul a părut un duşman al artiştilor din cauza aşa-numitei "piraterii": fanii puteau să descarce gratuit şi ilegal munca oamenilor de creaţie [muzică, filme, cărţi, jocuri], iar cei care au investit talent şi bani în produse nu aveau niciun câştig. Erau vremuri ca în Vestul Sălbatic, fără reguli şi fără legi.

Între timp consumatorii, în marea lor majoritate, au înţeles că produsele digitale, deşi intangibile, sunt totuşi proprietatea cuiva şi au fost realizate cu efort. Download-ul ilegal nu s-a oprit dar toată lumea ştie acum că furtul dreptului de autor este... furt. Primul pas pentru rezolvarea unei probleme este înţelegerea problemei.

Pe de altă parte şi creatorii, împreună cu casele de producţie, au descoperit cum pot folosi Internetul în propriul folos şi au înţeles că Internetul nu este un paradis al pirateriei, ci o imensă oportunitate pentru muzică, filme, cărţi, jocuri şi alte produse care includ drepturi de autor. De asemenea au înţeles că modelele de afaceri care funcţionau în offline [vânzarea şi închirierea CD/DVD de exemplu] trebuie adaptate pentru online. Şi nu doar modelele, ci şi preţurile şi modul de distribuţie - vezi abonamentele all-you-can-eat din streaming-ul audio precum Spotify, Deezer, Zonga, Google Play Music.

CITEŞTE ŞI ARTICOLUL "Ce toată lumea ar trebui să ştie despre muzica gratuită pe Internet"

Internetul a venit şi cu o democratizare a distribuţiei!

Marile case de discuri din muzică au rămas puternice, dar, datorită Internetului, au apărut casele de producţie mai mici, nişate pe diferite stiluri muzicale care nu interesau companiile mari. Apoi casele de producţie şi mai mici, construite în jurul unui compozitor sau a doi-trei artişti. Scăderea costurilor de distribuţie digitală a revoluţionat industria muzicală, statisticilă arătând că Internetul a facilitat creşterea numărului de opere muzicale lansate, diversificarea stilurilor şi substilurilor muzicale şi, cel mai important, creşterea explozivă a consumului de muzică!

Acelaşi lucru s-a întâmplat la cărţi [50% din totalul cărţilor vândute în Statele Unite în 2013 au fost eBook-uri], filme [vezi succesul Netflix], jocuri [platforma online Steam are peste 100 de milioane de jucători].

Cu atâtea oportunităţi de distribuţie şi promovare online pentru creatori, era momentul ca status-quo-ul finanţării să se schimbe şi el. Mai ales pentru cei 90% dintre creatori care nu aveau acces la marile case de producţie sau erau refuzaţi de acestea... Deci pentru majoritatea artiştilor şi scriitorilor!

De ce să cedezi controlul asupra operei tale [şi un procent important din veniturile viitoare] când poţi apela direct la [potenţialii tăi] clienţi?

Crowdfunding-ul este modalitatea de finanţare a unui proiect apelând la o comunitate care face micro-plăţi în sprijinul dezvoltării proiectului.

Aceşti oameni care dau bani pentru proiect devin clienţi, susţinători şi acţionari virtuali ai proiectului.

Platforma românească We-Are-Here.ro defineşte crowdfunding-ul astfel: Dacă faci un film, o piesă de teatru sau dans, vrei să lansezi un album, o carte sau să organizezi o expoziţie sau o vânătoare de comori, ai inventat un gadget sau o aplicaţie, s-ar putea să ai nevoie de ajutor la finanţare.

Crowdfunding-ul nu este caritate - finanţatorii, chiar dacă dau sume mici [micro-plăţi], primesc ceva în schimbul banilor. Deşi se foloseşte verbul "A dona", trebuie să ştiţi că susţinătorii unui proiect de crowdfunding practic cumpără în avans produsul final [album muzical, documentar, joc, carte, gadget etc.] şi/sau produse derivate [cum a fost, de exemplu, tabloul pictat de designerul jocului Black The Fall].

Site-ul românesc CrestemIdei.ro spune clar: O platforma de crowdfunding nu este lista lui Mos Crăciun! Oricat de tentant ar fi sa-ti incarci proiectul pe o platforma de crowdfunding impreuna cu alte proiecte si sa astepti nerabdator donatiile, o astfel de campanie nu functioneaza asa!

Aşa cum spuneam în mica istorie de la începutul articolului, creatorii pot apela la mari companii care să le finanţeze proiectul. Dar, cu ajutorul crowdfunding-ului, creatorii pot păstra întregul control al operei lor şi pot primi finanţare de la prieteni, fani, admiratori, foşti şi viitor clienţi, de la publicul larg în general. Şi nu e vorba doar de bani, ci şi de testarea unui produs înainte ca el să fie lansat! Dacă publicul a fost entuziasmat de descrierea produsului chiar înainte să-l vadă în magazine, atunci produsul are mari şanse să fie de succes.

Mai mult decât atât: donatorii devin susţinători ai campaniei de promovare a viitorului produs! Datorită reţelelor sociale care transmit informaţia aproape instantaneu între grupuri mari de oameni, donatorii devin "agenţi de vânzări" pentru produsul finanţat... chiar înainte ca acest produs să fie lansat!

Citeşte pe Wikipedia despre Crowdfunding în detaliu

Pentru a afla mai multe despre mişcarea Crowdfunding în România agenţia digitală HYC şi Republika au organizat prima ediţie a evenimentului "Crowdfunding-ul în România".

Image and video hosting by TinyPic

Am invitat reprezentanţi ai platformelor de crowdfunding din România şi creatori care au avut proiecte de succes.

Crowdfunding-ul în România: Idei de finanţare pentru proiecte creative - ediţia nr.1

Pe 3 decembrie, la Connect Hub, gazda noastră Dragoş Rouă a moderat o discuţie foarte interesantă la care au participat:

- Irina Caraivan, fondatoare We-Are-Here.ro: a împărtăşit din experienţa crearii site-ului şi a vorbit despre etapele necesare unui proiect de crowdfunding românesc, de succes. Ea a insistat pe promovarea proiectului: „Planul de promovare presupune două etape: ceea ce faci în fiecare zi şi în fiecare săptămână, dar şi acţiunile pe care trebuie să le implementezi pe parcursul campaniei, la atingerea pragului de15%, la 30% şi aşa mai departe,”

- Denisa Mihai, PR&Advertising Manager AVON România & Bulgaria: ea este totodata şi coordonatorul primei platforme AVON de crowdfunding din lume -doneazacuavon.ro, a vorbit despre modelul de business online propus de compania multi-naţională în nişa aceasta. Ea a explicat care sunt diferenţele dintre proiectele unei corporaţii şi cele ale unui ONG, în cazul primeia dintre ele existând avantajul unor bugete mai mari dedicate dezvoltării proiectului.

- Ariel Constantinof, blogger şi antreprenor: a lansat o carte cu banii obţinuţi printr-o campanie crowdfunding lansată în 2013 pe CrestemIdei.ro

- Cristian Diaconescu, designer şi programator: jocul lui intitulat Black The Fall a primit peste 28.000 lire sterline pe Kickstarter.com într-o campanie încheiată în noiembrie 2014. Designer-ul a vorbit despre provocările unui proiect românesc pe o piaţă internaţională foarte competitivă şi despre greşelile şi inovaţiile pe care le-au făcut în derularea campaniei.

Monica Beliţoiu, fondator ASUR: a vorbit despre proiectul "Calendarul Ştiinţific 2015" prin care şi-au propus să popularizeze cercetătorii şi descoperirile ştiinţifice care ne-au îmbunătăţit viaţa. Peste 30.000 de exemplare au fost distribuite către şcoli în ani trecuţi, iar alte mii de calendare au ajuns la oamenii interesaţi de cunoaştere.

Florin Grozea: artist şi antreprenor online: pregăteşte campania "Back to the roots of jazz" pe Kickstarter.com, prin care trupa Aylin & The Lucky Charms va primi finanţare pentru un turneu în SUA, în vara anului 2015, în cele mai importante oraşe americane din istoria jazz-ului.

La eveniment am aflat că piaţa de donatori români pentru proiecte locale este undeva la 40.000 euro, deci crowdfunding-ul românesc este doar la început, mai ales dacă comparăm cu cei peste 500 de milioane de dolari adunaţi anul trecut doar pe site-ul american Kickstarter.com!

Deşi domeniul este la început în România asta nu înseamnă că românii nu pot apela la finanţări de la străini, pe platforme internaţionale, aşa cum a făcut echipa jocului Black The Fall!

Crowdfunding - Black The Fall

Vezi şi alte proiecte româneşti care sunt pe Kickstarter în acest moment: Logic Idea de Adrian Aringhe, Old Knowledge de Luka Negoiţă, pARTnership Romania de Daniela Brown.

De asemenea participanţii au atras atenţia că cele mai de succes proiecte finanţate prin crowdfunding sunt cele care propun o alternativă la produsele promovate de giganţii din industria respectivă. În general creatorii care apelează la acest tip de finanţare au o atitudine anti-sistem şi caută oameni care gândesc la fel: artiştii din nişele muzicale, regizorii şi creatorii de filme underground, scriitorii care vor să-şi păstreze controlul creativ asupra operelor, designerii care experimentează direcţii creative noi ş.a.m.d.

Mai multe detalii despre eveniment găsiţi pe pagina Facebook.

Sunt mândru că am adunat atâţia oameni creativi pentru acest eveniment şi cred că este important ca românii din industriile creative să se întâlnească mai des pentru informare, schimb de idei, parteneriate. Anul viitor vom merge mai departe cu ediţia nr.2, vă promit!

România are un imens potenţial creativ şi asta se vede în explozia muzicii pop româneşti [peste 150 de artişti români au avut succes internaţional în ultimii cinci ani], în premiile internaţionale ale filmului românesc ["4,3,2", "Poliţist, adjectiv", "Eu când vreau să fluier, fluier", "După dealuri", "Poziţia copilului"], în explozia de programatori şi designeri români din marile companii de IT [citeşte aici despre Emi Gal, Vladimir Oane, Sergiu Biriş, Radu Georgescu et comp].

Crowdfunding-ul este la început dar noi, românii, avem creativii care merită susţinuţi. Prin articole, comentarii, laude, like-uri, share-uri dar şi bani.