Cristian Tudor Popescu, despre actriţa Irina Petrescu: „Sculpta aerul în jurul ei. Cinematografia românească i-a rămas datoare“ VIDEO
0
Numeroase personalităţi din lumea culturală, artişti, cineaşti, critici de film şi teatru, au participat, joi seară, la lansarea volumului „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, realizat de criticul Magda Mihăilescu, care a fost prezentat la Institutul Cultural Român (ICR).
Tora Vasilescu, Margareta Pâslaru, Irina Margareta Nistor, Valerian Sava, Dana Duma, Ştefan Velniciuc, Ana Maria Sandu, Corina Şuteu, Mihai Chirilov, Mihai Fulger, Bujor T. Rîpeanu, Cristina Corciovescu, Doina Papp, Razvan Popa, Emil Banea, Carmen Zamfirescu au onorat cu prezenţa evocarea Irinei Petrescu, organizată de ICR şi UCIN.
Evenimentul a fost prezentat de Mirel Taloş, preşedintele interimar al ICR, care i-a avut alături pe jurnalistul Cristian Tudor Popescu, actorul Dan Nuţu, criticul de film Angelo Mitchievici şi pe regizorul Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN).
„Institutul Cultural Român încearcă să ţină vie cinematografia românească, atât prin filme de patrimoniu, cât şi prin filme ale noilor generaţii de cineaşti. Programul de film din Europalia-România - festival european far pentru imaginea României în străinătate - conţine 24 de filme din Arhiva Natională de Filme, printre care Manasse (regia Jean Mihail), La moara cu noroc (regia Victor Iliu), Nu vreau să mă însor (regia Manole Marcus), Meandre (regia Mircea Saucan), Filip cel Bun (regia Dan Piţa), Proba de microfon (regia Mircea Daneliuc) sau De ce trag clopotele, Mitică? (regia Lucian Pintilie). Irina Petrescu este reprezentată prin filmul Nu vreau să mă însor (r. Manole Marcus, 1961), unde realizează cel de-al doilea rol din cariera sa, după debutul în lungmetraj oferit de Liviu Ciulei în Valurile Dunării (1960). Se poate spune că filmul este o prima încercare în a dezvolta musicalul românesc, printr-o comedie de erori şi întâlniri amoroase încrucişate“, a spus Mirel Taloş, preşedintele interimar ICR.
Foto: Lucian Năstase
„Irina Petrescu joacă un rol deosebit de viu şi senin, ce sclipeşte alături de culorile vivante ale imaginii făcute de faimosul director de imagine, Alexandru Întorsureanu. De asemenea, prezentăm, în EUROPALIA, şi Erupţia (regia Liviu Ciulei, 1957), un film rar văzut şi discutat, debutul în lungmetraj al regizorului, care precede Valurile Dunării“, a adăugat Mirel Taloş.
Cristian Tudor Popescu, Magda Mihailescu, Mirel Taloş, Dan Nuţu, la lansarea monografiei despre Irina Petrescu Foto: Florin Ghioca
La întâlnirea de la ICR, actorul Dan Nuţu a remarcat că Irina Petrescu avea o alură şi o eleganţă care veneau de departe, „nu neapărat din educaţie, ci probabil din gene“.
Era o tânără doamnă, iar în carte i-am spus gazelă, când de fapt am vrut să spun căprioară“, a spus actorul Dan Nuţu.
„Marea frumuseţe a Irinei au fost sufletul şi talentul ei. Şi sufletul a ales un chip pe potrivă, nu se putea altfel, un chip care a înnobilat scena şi ecranul“, a punctat Laurenţiu Damian (foto), preşedintele UCIN.
Foto: Lucian Năstase
Magda Mihăilescu a menţionat, cu regret, că de această carte s-a apucat târziu, deşi a întâlnit-o prima data pe marea actriţă Irina Petrescu, în iunie 1964. „La cinci ani de la plecarea ei, 2013, m-am încumetat acel ceva care să se poată numi o carte. Cu o strângere de inimă, cu sfială, neştiind dacă de acolo din cerul ei mai mic mă mustră că am hotărât să duc de una singură până la capăt, o asemenea intenţie, sau îmi spune fie din delicateţe“, a precizat autoarea monografiei despre marea artistă. De asemenea, criticul de film a menţionat că i s-a părut nedrept că pe internet apăreau numai articole despre marile iubiri ale artistei şi mai puţin despre ceea ce a făcut în teatru şi film. Autoarea a menţionat că Irina Petrescu prefera teatrul filmului şi a mulţumit criticilor de teatru Doina Papp şi Maria Sârbu pentru sprijinul acordat pentru a acoperi, în monografie, ceea ce a făcut artista în teatru.
Într-un interviu fluviu din „Adevărul literar&Artistic”, cu care această carte-album începe, actriţa vorbeşte despre anii copilăriei şi adolescenţei, despre formarea ei într-o familie de intelectuali şi întâmplarea care-a adus-o pe marele ecran şi mai apoi pe scenă. Actriţa povesteşte despre dificultatea de a înfrunta o meserie de vitrină, pentru un om iubitor de discreţie.
În interviuri realizate în etape diferite ale vieţii şi creaţiei Irinei Petrescu, Magda Mihăilescu a reuşit să obţină de la actriţă multe cugetări despre arta pe care a artista îmbrăţişat-o cu o mare conştiinţă de sine.
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a povestit că a cunoscut-o pe Irina Petrescu, târziu, în anul 2000, şi a glumit că sunt două actriţe cu care s-ar fi căsătorit şi după ce acestea ar fi împlinit 60 de ani: Irina Petrescu şi Liv Ulmann.
Video: Verbs describe us
„Modul în care Irina Petrescu a intrat prima dată în încăpere rămâne de neşters în memoria mea: pentru că sculpta aerul în jurul ei". Jurnalistul a menţionat că numai atunci când l-a întâlnit pe Regele Mihai a mai avut o asemenea senzaţie.
"La Irina Petrescu era o combinaţie între a fi impunătoare fără a fi arogantă, de a fi caldă fiind în acelaşi timp sobră. Nu ştiu cum reuşea acest lucru“, a declarat jurnalistul şi criticul de film.
„Nu era nevoie să spună nimic, era suficient că Irina Petrescu să apară şi se umplea de semnificaţie şi cel mai prost film în care juca.
Avea o capacitate formidabilă de a călca replica, simţea, avea un organ interior, care funcţiona ca un cod detector şi corector de eroare. A avut de rostit replici inepte în viaţa ei mai multe decât replici memorabile şi a reuşit de fiecare data - era de necrezut! - să modifice ceva în acele replici, prin atitudinea ei, prin expresia feţei, cât s-o crezi“, a subliniat Cristian Tudor Popescu.De asemenea, criticul de film a subliniat că a descoperit-o în acest volum pe Irina Petrescu în calitatea ei de scriitor şi jurnalist, prin corespondenţele pe care le-a semnat în revistele de specialitate, texte trimise de la festivalurile de film.
"Cinematografia românească i-a rămas datoare, pentru că Irina Petrescu a jucat în mai multe producţii proaste decât bune", a spus jurnalistul şi criticul de film, care a mai vorbit despre frumuseţea inteligenţei marii artiste.
„Sora mea din Australia” este o carte-album, monografie, care cuprinde diverse convorbiri, scrisori şi confesiuni ale actriţei. Albumul adună mărturii semnate de personalităţi care au marcat cariera Irinei Petrescu: Liviu Ciulei, Mihai Măniuţiu, Dan Nuţu, Virgil Ogăşanu. De asemenea, sunt publicate portrete ale actriţei scrise de regizorul Laurenţiu Damian şi de criticii Cristina Corciovescu, Eva Sîrbu, Doina Papp, Marina Spalas.
Volumul de 223 de pagini include fotografii inedite din viaţa şi cariera Irinei Petrescu. Este publicat de Editura Uniunii Cineaştilor din România, în condiţii grafice excepţionale, coperţi cartonate, plastifiate, hârtie de album.
Irina Petrescu (foto) s-a născut la Bucureşti, la 19 iunie 1941. Talentată, elegantă şi misterioasă, Irina Petrescu a marcat cinematografia românească şi a atras atenţia regizorilor din străinătate. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (1963). A debutat la Bulandra cu piesa „Noaptea e un sfetnic bun” (1964) de Alexandru Mirodan, în regia lui Radu Penciulescu, unde a jucat alături Octavian Cotescu, Ştefan Ciubotăraşu, Victor Rebengiuc. A desfăşurat o prestigioasă activitate artistică în cadrul Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti. Activitatea teatrală a fost dublată de o bogată filmografie, din care amintim: „Valurile Dunării” (1959), „Nu vreau să mă însor” (1960), „Poveste sentimentală” (1961), „Paşi spre lună” (1963), „Străinul” (1964), „Concert din muzică de Bach” (1975), „Trei zile şi trei nopţi” (1976), „Acţiunea autobuzul” (1977), „Castelul din Carpaţi” (1981), „Imposibila iubire”, „Singur de cart” (1983), „Încrederea”, „Cei care plătesc cu viaţa” (1991), „Hotel de lux” (1992), „Domnişoara Cristina” (1996). A făcut parte din distribuţia filmului documentar „Despre Iulian Mihu aşa cum a fost; Despre Noi, aşa cum suntem”, în regia lui Laurenţiu Damian (2009). În februarie 2011, a avut loc premiera în România a coproducţiei româno-israeliene „Misiunea Directorului de Resurse Umane”, regia Eran Riklis, film în care Irina Petrescu face un rol memorabil. S-a remarcat în numeroase roluri în spectacole de teatru, precum: „Leonce şi Lena” de Georg Buchner (1970), „Anunţul la mica publicitate” de N. Gingsburg, „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare (1973), „Mizantropul” de Moliere (1989), „Teatrul comic” de Carlo O carte-eveniment despre discreţia şi eleganţa actriţei Irina Petrescu, „Sora mea din Australia“, a fost scrisă de criticul Magda MihăilescuGoldoni (1992), „Caligula” de Albert Camus (1996), „Thomas a Becket” de Jean Anouilh (1999), „Hamlet” de William Shakespeare (2000), „Unchiul Vanea” de A.P. Cehov (2001), „Oblomov” după I.A. Goncearov (2003), „Căsătoria” de Gogol (2003), „Elizaveta Bam” de Daniil Harms (2006), „Sfârşit de partidă” de Samuel Beckett (2009). În anul 2000, actriţa Irina Petrescu a fost decorată cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer, de către Preşedinţia României. Irina Petrescu a murit pe 19 martie 2013.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
