Cristi Puiu şi "Sieranevada" au cucerit critica înternaţională la Cannes VIDEO

Filmele româneşti proiectate la Festivalul de Film de la Cannes încep să strălucească după primele proiecţii. "Sieranevada" lui Cristi Puiu a deschis această serie, iar critica internaţională s-a grăbit să elogieze în spaţii ample lungmetrajul.

”Odată cu «Moartea domnului Lăzărescu», o culme a ironiei muşcătoare la adresa birocraţiei din administraţia medicală românească, recompensat cu premiul secţiunii Un Certain Regard 2005, Festivalul de la Cannes a descoperit în Cristi Puiu o figură crucială a noului val din cinematografia română. În 2016, Puiu revine pe Croazetă cu «Sieranevada», al cincilea lungmetraj al său, inclus în competiţia oficială, ce are o durată care se apropie de trei ore”, scrie publicaţia franceză Le Monde, într-un articol intitulat sugestiv ”Sierenevada: balet domestic, în aşteptarea unui popă”. 

Lary (Mimi Brănescu), un medic de 40 de ani, merge cu soţia lui Laura (Cătălina Moga) la părinţii lui, pentru a comemora în familie moartea tatălui lui. La faţa locului, cu toţii aşteaptă venirea preotului, care trebuie să participe la parastas, o slujbă liturgică în memoria defunctului. Reuniunea riscă să se transforme într-un meci de box, discuţiile sunt pline de derapaje: cuvintele scrâşnesc, se produce o reglare de conturi, diferenţele de opinii revin în actualitate, în timp ce un grup de persoane indezirabile (o petrecăreaţă în stare avansată de ebrietate, un unchi adulterin) dau buzna în apartament. 

"O virtuoasă simfonie a mişcării"

"Ceea ce funcţionează în creaţiile lui Puiu este acea retranscriere a unui timp aproape real, în care acţiunea e oferită într-o singură şi îndelungată scurgere, care are valoarea unei revelaţii lente. Ceea ce este relevat în acest film este o cartografiere a sentimentelor şi resentimentelor, uneori de natură istorică - între o bunică comunistă şi o nepoată nostalgică a monarhiei Hohenzollern-Sigmaringen -, care uneşte, adeseori într-o manieră dureroasă, indivizii dintr-o societate”, afirmă Mathieu Macheret, de la Le Monde.

”«Sieranevada» ne vorbeşte despre tot ceea ce «traversează» familiile în lumea noastră de după 11 septembrie: complotism, rebeliune, tradiţionalism, bigotism, renunţare, xenofobie, prejudecăţi, patriotism”, continuă Le Monde, lăudând talentul lui Cristi Puiu şi filmul său, pe care îl consideră ”o virtuoasă simfonie a mişcării”.  

Publicaţia Les Inrocks consideră că filmul ”Sieranevada” reprezintă ”un portret aspru al României contemporane”. Vorbind despre Cristi Puiu, publicaţia franceză spune că, ”deşi nu are notorietatea lui Cristian Mungiu, care a câştigat un Palme d'Or”, autorul acestui film ”şi-a păstrat aceeaşi linie, implacabilă, riguroasă, formalistă, care funcţionează prin lungimea uneori voluntară a cadrelor şi un umor mai degrabă înţepător”. 

”Nu există nicio complezenţă la Puiu în ceea ce priveşte durata filmului, care are nevoie de timp pentru a sparge nervii spectatorului şi a le distruge rezistenţa, provocând în ei un râs adeseori nervos, jenat, şi mărturisiri teribile. E un film puternic şi nu te plictiseşti niciodată. Fiecare personaj e bine desenat, cu precizie - cu micile sale defecte, nebuniile sale profunde (precum teama fratelui lui Lary sau obsesia pentru complot a nepotului său, ambii fiind obsedaţi de atentatele care s-au înmulţit în lume după 11 septembrie 2001 - şi nu rămâne niciodată închis în caricatura sa”, adăugă criticii de film de la Les Inrocks.

”În cinema, au fost văzute multe filme despre reglări de conturi. Crude şi comice. Însă nu foarte des au fost văzute ambele în acelaşi timp - exact asta reuşeşte Cristi Puiu în «Sieranevada», prezentat joi în competiţia oficială. Nu căutaţi vreun motiv logic pentru titlul bizar al filmului: el este la fel de absurd ca România pe care o prezintă cineastul”, afirmă o cronică din Telerama.fr. 

Geoff Andrew, un alt critic de film care scrie pentru o revistă de prestigiu, Sight & Sound, a avut doar cuvinte de laudă la adresa cineastului român după ce a vizionat filmul ”Sieranevada” la Cannes 2016: ”Cristi Puiu a confirmat că reprezintă cu adevărat una dintre cele mai diferite (şi mai fascinante din punct de vedere filosofic) voci ale cinematografiei din secolul al XXI-lea”.