Corina Şuteu, viitorul ministru al Culturii. Fostul consilier Rareş Zaharia: „L-am avertizat pe Vlad Alexandrescu că va fi o revoluţie în Operă“

Corina Şuteu, viitorul ministru al Culturii. Fostul consilier Rareş Zaharia: „L-am avertizat pe Vlad Alexandrescu că va fi o revoluţie în Operă“

Corina Şuteu, noul ministru de Cultură                           FOTO: Eduard Enea

Premierul Dacian Cioloş l-a revocat, ieri, pe Vlad Alexandrescu din funcţia de ministru al Culturii şi a propus-o pe Corina Şuteu, fost director al ICR New York, pentru numirea în această funcţie. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, revocarea lui Vlad Alexandrescu şi numirea Corinei Şuteu în funcţia de ministru al Culturii.

Premierul Dacian Cioloş a reamintit, ieri, că a decis revocarea lui Vlad Alexandrescu din funcţia de ministru al Culturii încă de săptămâna trecută.  „Am trimis astăzi (n.r - marţi) domnului preşedinte Klaus Iohannis propunerea pentru numirea în funcţia de ministru al Culturii a doamnei Corina Şuteu, în dorinţa de a continua procesul de reformă”, a anunţat, ieri, premierul, într-o declaraţie de presă.

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a declarat că marţi a fost, clar, ultima sa zi de mandat şi că decizia prim-ministrului Dacian Cioloş de a-l revoca din funcţie este suverană. „Nu am mers la Palatul Victoria, pentru că prim-ministrul a declarat că mă revocă. Cred că o demisie a mea e superfluă. Decizia domnului prim-ministru e suverană şi o respect”, a declarat, ieri, la sediul Ministerului Culturii, Vlad Alexandrescu. „Nu cred că sunt în poziţia de a colabora cu noul ministru. Sper ca prim-ministrul să ia decizia cea mai înţeleaptă pentru succesorul meu la minister“, a adăugat Vlad Alexandrescu.

Corina Şuteu, expert în politici culturale

Corina Şuteu, noua propunere de ministru al premierului Cioloş, este expert în politici culturale şi fost director al Institutului Cultural Român de la New York, în perioada 2006 - 2012. În luna ianuarie, a fost numită de prim-ministrul Dacian Cioloş în funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii, pentru a se ocupa de politici şi strategii pentru cultură.
Corina Şuteu s-a implicat în numeroase proiecte culturale, "Bucureşti - Capitală Europeană a Culturii 2021" fiind unul dintre ele. În 1991, a devenit director al Uniunii Teatrale din România (UNITER), fiind la bază critic de teatru, iar în 1995 a devenit preşedinte al Forumului reţelelor culturale europene. În 1998, Corina Şuteu a fondat Asociaţia Ecumest.
Politologul Vladimir Tismăneanu a declarat, pe pagina sa de Facebook, că a colaborat foarte bine cu Corina Şuteu la numeroase proiecte.

„La invitaţia Corinei Şuteu, am prezentat la New York, împreună cu regretatul Alex. Leo Şerban, filmul lui Andrei Ujică „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu“. A coordonat evenimente esenţiale, inclusiv o conferinţă organizată pe tema tranziţiilor post-comuniste, la Columbia University împreună cu institutele culturale polonez şi austriac  Corina este un spirit modern, deschis, opus oricărei forme de autarhie provincială. Mă bucur din tot sufletul că premierul Dacian Cioloş a propus-o pentru acest post. Este nu numai o recunoaştere a unei cariere pusă în chip autentic, nu doar retoric, în servicul culturii româneşti, dar şi o reparaţie pentru ceea ce s-a petrecut în vara anului 2012 cu ICR“, a subliniat Tismăneanu.

Implicată în scandalul „poneiului roz“

Corina Şuteu, în vârstă de 55 de ani, nominalizată de Dacian Cioloş pentru funcţia de ministru al Culturii, a fost director al Institutului Cultural Român (ICR) de la New York, în perioada 2006 – 2012. Mandatul ei care a fost marcat de scandalul „poneiul roz“. Acest scandal, pornit de la o zvastică desenată pe un ponei roz, a provocat o adevărată furtună la  ICR  New York. Un tânăr angajat la instituţia newyorkeză, Cristian Neagoe, a prezentat la o expoziţie a artiştilor români de peste Ocean un ponei roz din plastic care avea desenată pe fund o zvastică. Gestul a scandalizat întreaga opinie publică românească, ce a răsunat de acuze neo-naziste, demontate de Horia-Roman Patapievici, preşedintele de atunci al ICR.

Vlad Alexandrescu, atacat de „forţe retrograde“

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, şi-a anunţat, pe 27 aprilie, demisia din funcţia pe care o deţinea, din cauza scandalului de la Operă, şi anunţa că reformele începute de el sunt ameninţate de „forţe retrograde“. Sâmbătă, la trei zile după demisie, în presă a apărut o scrisoare deschisă trimisă Grupului pentru Dialog Social (GDS) în care acesta susţinea că asupra sa au fost exercitate acţiuni directe de intimidare, chiar din partea unui coleg din Guvern. „Prin multe decizii şi acţiuni ale mele am deranjat grupuri de interese foarte variate. Unele au fost foarte vizibile, cum ar fi interesele de la Roşia Montană sau de la Cathedral Plaza din Bucureşti. Ele mi-au adus încercări directe de intimidare, am fost chemat în Parlament să dau socoteală, sunat de oameni politici“, a precizat fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, într-o scrisoare adresată Grupului pentru Dialog Social, nedestinată publicului larg.
După ce scrisoarea pentru GDS a ajuns în presă, Alexandrescu a venit, imediat, cu o precizare în care sublinia că nu dorea ca întreaga lume să ştie de ceea ce se petrece în anumite instituţii publice, informaţiile fiind destinate doar membrilor GDS.

Cioloş: „Reformele continuă“

Gestul lui Alexandrescu a fost taxat de premierul Dacian Cioloş. Liderul de la Palatul Victoria a spus că „e păcat“ că fostul ministru al Culturii  a ales să îşi termine astfel scurtul mandat. Adică, înainte de a părăsi fotoliul de ministru, să agite apele în cadrul instituţiei guvernamentale prin acuze la adresa alor colegi.  De asemenea, Cioloş s-a declarat nemulţumit că în loc să vină să-i comunice problemele, a ales varianta prezentării lor în presă. „E păcat că domnul Alexandrescu a ales să termine in acest fel. E alegerea dumnealui. Iar dacă domnul Alexandrescu are ceva de spus, să o facă. Mă întreb de ce nu a făcut-o până acum, şi de ce nu mi-a comunicat mie sau în Guvern situaţiile cu care susţine că s-a confruntat. Viaţa merge inainte. Reformele vor continua şi în cultură şi în alte domenii“, a scris Cioloş pe contul de Facebook, ironizând, subtil, faptul că Alexandrescu a tot vorbit de reformele pe care le face la Cultură.

Fostul consilier Rareş Zaharia: „L-am avertizat pe Vlad Alexandrescu că va fi o revoluţie în Operă“

Scandalul de la Opera Naţională Bucureşti (ONB) a fost scânteia care a aprins butoiul cu pulbere în cultură. În ianuarie, Rareş Zaharia a fost numit în funcţia de consilier pentru operă al ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu. În urma scandalului de la ONB, Rareş Zaharia a fost acuzat de ministrul Culturii că l-a sfătuit greşit în calitate de consilier, fiind acuzat de partizanat în cazul problemelor apărute după schimbarea conducerii ONB.
„Recunosc că am fost prost sfătuit de unul dintre consilierii mei, căruia i-am cerut demisia, domnul Rareş Zaharia, în sensul în care domnul Zaharia nu mi-a prezentat înainte de a lua eu această decizie, toate faţetele problemei. El ar fi trebuit să mă avertizeze că acolo este o tensiune cu un fundal naţionalist şi sindical foarte puternic, care ar putea degenera, care ar putea afecta activitatea unor balerini, unei trupe de balet şi a unor balerini performanţi, desfăşurată în această instituţie de mai multă vreme şi că va antrena mari conflicte în interiorul instituţiei. Eu n-am avut această informaţie şi după aceea am descoperit că domnul Zaharia de fapt era mai degrabă orientat către una dintre taberele aflate în discuţie. De aceea i-am cerut demisia“, a spus Vlad Alexandrescu, într-un interviu pentru RFI.

Obiecţii faţă de management

„Eu îl cunoşteam pe domnul Alexandrescu de aproape 18 ani, am colaborat în multe proiecte culturale“, a spus, ieri, Rareş Zaharia, invitat la Adevarul Live. „Alina Cojocaru şi Johan Kobborg sunt nişte dansatori foarte buni, dar în ceea ce priveşte managementul Operei Naţionale am nişte obiecţii, în general. Nu a fost invitat niciun creator român timp de trei ani să pună în scenă la Opera Naţională Română, mă refer aici la Andrei Şerban, Silviu Purcărete şi Petrică Ionescu. În nicio operă din lume nu se întâmplă ca un creator de valoare autohton să nu fie invitat să pună în scenă în vreun an la operele naţionale“, a precizat Rareş Zaharia.

„Nu am fost de acord cu repunerea în funcţie cu a domnului George Călin“, a declarat Rareş Zaharia. „După demisie, am alăturat protestatarilor de la Opera Naţională Bucureşti, pentru că aşa simţit nevoia să fiu alături de artiştii acestei instituţii“, a explicat fostul consilier.


„L-am avertizat pe domnul ministru Alexandrescu că, dacă îl repune pe George Călin în funcţie, va fi o revoluţie în Operă. Eu i-am zis domnului Alexandrescu că toate răzgândirile s-ar putea să-l coste capul. Domnul Alexandrescu mi-a răspuns că nu are ce face, pentru că Johan Kobborg şi Alina Cojocaru doresc asta“, a subliniat Rareş Zaharia.

A colaborat cu Silviu Purcărete

Rareş Zaharia s-a născut, la Sibiu, într-o familie de artişti. Absolvent al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii de Arte Bucureşti, Rareş Zaharia este autorul a numeroase studii şi articole, precum şi traduceri de specialitate, de la arta antică la cea contemporană, publicate în România, Franţa şi Marea Britanie.
Din 2003, se stabileşte la Paris, unde îşi continuă studiile la École des Hautes Études en Sciences Sociales şi la Sorbona. Rareş Zaharia, care a colaborat cu Opera Naţională din Bucureşti, Festival d'Aix-en-Provence şi al Opéra national du Rhin din Strasbourg, a fost asistentul unor mari regizori români, între care Silviu Purcărete, dar şi străini, ca Irina Brook, la Théâtre des Champs-Elysées din Paris.
În 2009, a debutat în calitate de regizor pe scena Operei Naţionale Bucureşti cu opera „Don Pasquale“, de Gaetano Donizetti, dirijor Tiberiu Soare, un spectacol ce s-a bucurat de succes.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările