Constantin Silvestri, omagiat la 50 de ani de la dispariţie, printr-o expoziţie şi un concert cameral la Ateneu

Constantin Silvestri, omagiat la 50 de ani de la dispariţie, printr-o expoziţie şi un concert cameral la Ateneu

Constantin Silvestri

Memoria marelui compozitor şi dirijor Constantin Silvestri (1913-1969) este omagiată, la 50 de ani de la dispariţia sa, prin expoziţia „Constantin Silvestri 50” şi un concert cameral.  Expoziţia, realizată de Fundaţia „Constantin Silvestri“ în parteneriat cu Institutul Cultural Român, va fi vernisată marţi, 12 martie, ora 18.00, în foaierul Ateneului Român.

Ştiri pe aceeaşi temă

La eveniment, vor lua cuvântul directorul general al Filarmonicii „George Enescu”, Andrei Dimitriu, compozitorul Dan Dediu şi curatorul expoziţiei, Cristina Ligia Enăşescu. La eveniment va fi transmis mesajul preşedintelui Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu. De asemenea, 

Concertul cameral, care va avea în program creaţii ale lui Constantin Silvestri şi George Enescu, se va desfăşura în continuarea vernisajului, de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român. Din programul Silvestri fac parte Sonata pentru harpă - solistă Maria Bîldea, Suita I pentru pian - solist Viniciu Moroianu, Sonata pentru violă şi violoncel - solişti Răzvan Popovici şi Răzvan Suma. În continuarea serii, va fi interpretat Dixtuorul op.14 de George Enescu, susţinut de membri ai Filarmonicii „George Enescu“, care vor fi conduşi de maestrul Iosif Ion Prunner. Solişti vor fi Ion Bogdan Ştefănescu şi Teodora Ionescu (flaut), Adrian Petrescu (oboi), Cosmin Sperneac (corn englez), Emil Vişenescu şi Alexandru Avramovici (clarinet), Gödri Orban şi Laurenţiu Darie (fagot), Ioan Gabriel Luca şi Sorin Lupaşcu (corn). Concertul cameral este organizat de Filarmonica „George Enescu” în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Institutul Cultural Român e onorat să omagieze un artist de o asemenea anvergură, care a scris istorie în muzica românească. Numele lui Constantin Silvestri a fost legat, în mod esenţial, de cel al lui George Enescu, căruia i-a dirijat toate creaţiile cunoscute. De altfel, lui Silvestri i se datorează şi cele mai multe prime audiţii enesciene la noi în ţară: Dixtuorul, Octuorul, Simfonia de cameră, Uvertura de concert şi mai ales opera Oedipe pe care a prezentat-o, în 1958, la prima ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu din Bucureşti. Filarmonica George Enescu şi Ateneul Român au fost pentru Constantin Silvestri o adevărată casă spirituală. Ne bucurăm, aşadar, să-l elogiem, astăzi, pe marele artist, în cea mai prestigioasă instituţie muzicală a ţării de care Constantin Silvestri şi-a legat, indisolubil, numele”, apreciază preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu.

Constantin Silvestri este, alături de George Enescu şi Dinu Lipatti, unul dintre cele mai reprezentative branduri ale muzicii româneşti. Pentru muzicienii, instrumentişti sau dirijori, artistul a fost un model de gândire muzicală. A creat o adevărată şcoală, mai ales că a condus, timp de zece ani, catedra de dirijat a Conservatorului Ciprian Porumbescu. Printre studenţii săi se numără Anatol Vieru, Iosif Conta, Sergiu Comissiona, Cornel Trăilescu”, subliniază Iosif Ion Prunner, descendent al lui Constantin Silvestri şi director artistic al Filarmonicii „George Enescu”.

Constantin Silvestri, dirijor, compozitor şi pianist, s-a născut la Bucureşti pe 31 mai 1913 şi a murit pe 23 februarie 1969 la Londra. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, a studiat compoziţie cu Mihail Jora şi pian cu Florica Musicescu. La vârsta de zece ani a debutat pe scenă în calitate de pianist. A susţinut primul concert de dirijat la Orchestra Radio pe 29 martie 1939, cu o lucrare în primă audiţie. La Ateneu, primul concert de dirijat a avut loc pe 2 mai 1940. A fost director la Operă între decembrie 1953 şi aprilie 1955. A fost numit director al Filarmonicii din Bucureşti între 1947 şi 1953. A fost profesor de dirijat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“, între 1948 şi 1959. Pe 13 septembrie 1958 a dirijat premiera româneasca a operei „Oedipe” de George Enescu. A fost distins cu patru premii „George Enescu“. Pleacă definitiv din ţară la începutul anului 1959, cu ocazia unui turneu, stabilindu-se întâi la Paris. În 1961 a fost numit dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Bournemouth (Marea Britanie), la pupitrul careia va ramâne pâna la sfârşitul vieţii. A realizat numeroase turnee, dirijând în principalele centre muzicale din Europa, dar şi din Japonia, Australia şi America de Sud. A murit prematur, într-un spital londonez, pe 23 februarie 1969.

Fundaţia „Constantin Silvestri” a fost înfiinţată în 1990 la iniţiativa unor personalităţi a căror activitate a fost legată de viaţa lui Constantin Silvestri: discipoli, colaboratori şi membri ai familiei. Printre aceştia s-au numărat:. Mihai Brediceanu, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal, Petre Codreanu, Iosif Ion Prunner, Yehudi Menuhin ş.a.. Fundaţia a organizat în 1996, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu, primul concurs internaţional de dirijat. Pe parcursul timpului, au avut loc diverse manifestări dedicate memoriei lui Constantin Silvestri, unor personalităţi ale culturii muzicale româneşti, dar şi tinerilor interpreţi. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările