Cinci picturi celebre şi poveştile din spatele lor

Marile opere de artă sunt admirate pentru frumuseţea lor, dar şi pentru poveştile care stau la baza creării lor. Cunoscând aceste poveşti, aflăm detalii despre cum au ajuns artiştii să aibă rezultatul final. De la versiuni multiple ale Monalisei şi până la omul căruia Van Gogh i-a făcut portretul, poveştile din spatele celor mai celebre picturi oferă o incursiune în crâmpeie din viele celor mai renumiţi artişti din istoria artei.

1. Mona Lisa, făcută pe comandă

După ce secole de-a rândul, zâmbetul misterios al Mona Lisei i-a intrigat pe mulţi, povestea din spatele tabloului adaugă un efect special. Se pare că personajul înfăţişat în el este Lisa del Giocondo, membră a familiei Gherardini din Florenţa. Aceasta s-a căsătorit în adolescenţă cu un comerciant care, când aceasta era însărcinată cu cel de-al doilea copil, i-a cerut lui Da Vinci să-i facă un portret. 

De asemenea, se pare că o parte dintre istoricii artei consideră că Da Vinci ar fi făcut mai multe variante ale picturii, lucru întărit de expunerea în faţa publicului, pe 27 septembrie 2012, a unei versiuni a picturii, denumite „Isleworth Mona Lisa” care timp de 40 de ani a fost încuiată în seiful băncii elveţiene. 

Cele două variante  Mona Lisa (Foto: arthistorynews.com)

Conform experţilor, aceasta ar fi fost o versiune mai timpurie a Giocondei, fiind pictată cu aproximativ 16 ani mai devreme. Alţi experţi sunt sceptici că această versiune ar fi pictată de Da Vinci pentru că acesta a avut foarte mulţi ucenici, mulţi dintre ei copiindu-i lucrările.

2. Edvard Munch a simţit „Ţipătul”

Celebrul „Ţipăt” (foto: dreapta) a fost pictat de Munch în patru versiuni diferite, între 1893 şi 1910.  În jurnalul său, pe 22 ianuarie 1892, Munch nota felul în care însăşi natura i-a dat imboldul de a picta opera care avea să devină obiectul încercărilor celor mai multe furturi. 

„Într-o seară, mă plimbam pe un drum, oraşul era pe o parte şi fiordul sub. M-am simţit obosit şi bolnav. M-am oprit şi m-am uitat peste fiord- soarele apunea şi norii deveneau roşii ca sângle. Am simţit un ţipăt trecând prin natură; mi se părea că am auzit ţipătul. Am pictat acest tablou, am pictat norii ca şi cum ar fi fost sânge. Culoarea ţipa. Asta a devenit Ţipătul.” 

Trei dintre cele patru versiuni ale picturii lui Munch se află în muzee, iar cel de-al patrulea a fost vândut la o licitaţie la Sotheby, în 2012, pentru suma de 119.922.600 de dolari, intrând astfel în topul celor mai scumpe picturi din lume. De asemenea, din cauza popularităţii de care s-a bucurat, a fost ţintă pentru numeroase încercări de a fi furate. 

3. „Noapte înstelată” de la fereastra azilului

Pictura lui Van Gogh a făcut furori în întreaga lume, apărând în o serie de filme şi animaţii. Pictura a fost pictată în timpul zilei, în atelierul său, din memorie, după cum spun specialiştii. 

Mulţi sunt însă de părere că acest lucru este fals pentru că se presupune că priveliştea înfăţişată în tablou ar fi cea de la fereastra azilului din apropiere de Saint Remy, unde, în 1899, artistul ar fi petrecut o perioadă. Se pare că pictorul olandez ar fi pictat 21 de opere cu această privelişte.  

Deşi astăzi este considerată una dintre cele mai mari capodopere, în mod ironic, Van Gogh nu a fost mulţumit de ea într-una dintre scrisorile către fratel său, Theo, mărturisindu-i acestuia că nu e cea mai bună dintre operele lui. 

4. Portretul dinainte de sinucidere

O altă pictură celebră de-a lui Van Gogh este şi Portretul doctorului Gachet (foto: dreapta),pictat în 1890 şi înfăţişându-l pe doctorul artistului care a avut grijă de el în ultima perioadă a vieţii sale, înainte de a se sinucide. 

Se spune că relaţia celor doi a fost una deopotrivă prietenoasă şi violentă. Totuşi, Van Gogh era fascinat de el, mărturisind într-una dintre scrisorile către Theo, că „Mai întâi de toate, cred că e mai bolnav decât mine sau, să spunem, cât mine de bolnav”.

Planta din pictură este degeţel (sau digitalis), motiv pentru care unii experţi au considerat că ar fi un indiciu pentru profesia de doctor a lui Gachet sau pentru medicaţia cu care ar fi fost tratat artistul. 

5. Inspiraţia pentru „Persistenţa memoriei” 

Pictura spaniolului Salvador Dali în care apar ceasurile topite a fost începutul faimei sale la nivel mondial. Unii critici au fost de părere că pictura „Persistenţa memoriei” ar fi o reprezentare a teoriei relativităţii a lui Einstein.

Când Dali a fost însă întrebat despre acest lucru, a mărturisit că inspiraţia venise din ceva mult mai banal: nişte brânză Camembert care se topise în soare, fundalul picturii fiind din Catalonia natală.