Capodopera lui Elgar, "Visul lui Gerontius", interpretată în premieră la Ateneu

Capodopera lui Elgar,

Corul Filarmonicii "George Enescu", alături de dirijorul Iosif Ion Prunner

Joi, 17 şi vineri, 18 octombrie, de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, Orchestra simfonicăa Filarmonicii "George Enescu", condusă de Alexander Walker, va avea în program oratoriul "Visul lui Gerontius" de Edward Elgar. Corul Filarmonicii "George Enescu "este pregătit de maestrul Iosif Ion Prunner.

Solişti invitaţi la concertele de joi şi vineri, 13 şi 14 octombrie, de la Ateneul Român, sunt tenorul Oliver Johnston, mezzosoprana Aura Twarowska şi basul Marius Boloş , iar Corul Filarmonicii „George Enescu“ este pregătit de Iosif Ion Prunner. Concertul este realizat cu sprijinul Societăţii Elgar din Marea Britanie.

“Consider că muzica este în aer, este pretutindeni îm jurul nostrum. Lumea e plica de muzică, şi pur şi simplu ne luăm din ea atât cât dorim“, spunea Sir Edward Elgar. "Visul lui Gerontius" este o lucrare pe versurile cardinalului John Henry Newman, canonizat de Papa Francisc pe 13 octombrie.

Dream of Gerontius/Visul lui Gerontius este o lucrare de referinţă în istoria muzicii engleze. Autorul ei, Sir Edward Elgar ( 1857 – 1934, foto), declară că a pregătit timp de opt ani aşternerea pe hârtie a acestei capodopere a genului vocal – simfonic, scrisă pe versurile unui poem al cardinalului John Henry Newman, scurtat şi prelucrat de muzician în aşa fel încât să servească intenţiei sale finale – cea de a nara istoria morţii unui om şi apoi, călătoria sufletului său în lumea de dincolo. În aceşti opt ani (1892-1900. Elgar a scris lucrări importante care l-au confirmat drept un compozitor reprezentativ al epocii sale. Ne referim la The Black Knight (1892, o cantată pentru cor şi orchestra), King Olaf (1896, o cantată pentru soprană, tenor, bas, cor şi orchestră), Caractacus (1889, o cantată în şase scene pentru soprană, tenor, bariton, doi başi, cor şi orchestră) şi Sea Pictures (1899, un ciclu de cinci cântece pentru contralto şi orchestră). Este important de semnalat detaliul că Elgar însuşi a dirijat primele audiţii ale astor lucrări care, dacă adăugăm şi succesul variaţiunilor pentru orchestră simfonică Enigma (1899) l-au impus drept o valoare naţională. Practica baghetei, munca directă cu instrumentele şi cu vocile, i-au fost de mare folos în conceperea partiturilor sale viitoare. Oratoriul Visul lui Gerontius (p.a. 3 octombrie 1900). a profitat din plin de aceste experienţe.
În 1900, Elgar a fost rugat să compună o lucrare pentru Festivalul muzical din Birmingham. S-a hotărât să scrie despre viaţă, moarte şi ceea ce ar putea urma în viaţa de apoi. Povestea este despre un om obişnuit – numele de Gerontius vine dintr-un cuvânt grecesc ce denumeşte un om bătrân – care este pus faţă în faţă cu propria moarte, îşi întâlneşte îngerul păzitor şi se prezintă înaintea lui Dumnezeu după care este condus în Purgatoriu cu promisiunea unei glorii eterne. Partitura este scrisă pentru solişti, orchestră simfonică mare, orgă şi nu mai puţin de trei coruri. Până acum, nu a mai fost prezentată publicului bucureştean. Excelenţa sa, Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti şi Consiliul Britanic îşi exprimă bucuria în faţa acestui eveniment pe care îl consideră istoric şi care este posibil datorită susţinerii şi implicării Societăţii Elgar din Marea Britanie.

Alexander Walker

In anul 2017 Societatea Elgar i-a decernat dirijorului Alexander Walker (foto) Medalia Elgar, care in trecut a fost acordată lui Sir Andrew Davies, Vladimir Ashkenazy şi Daniel Barenboim. Recent a avut primul concert la pupitrul English Chamber Orchestra în Cadogan Hall din Londra. În Marea Britanie, Alexander a dirijat The City of London Sinfonia, BBC Philharmonic, cu New Queens Hall Orchestra şi cu Russian Orchestra of London. De asemenea, a colaborat cu Royal Philharmonic Orchestra în concerte şi înregistrări, ca recentul eveniment dedicat aniversării compozitorului Edward Elgar, care a avut loc la Malvern. Pe plan internaţional Alexander Walker colaborează frecvent cu Orchestra Simfonică de Stat a Rusiei, cu Filarmonicile din Praga, Belgrad şi Bucureşti, cu orchestrele simfonice din Miskolc, Wrocław şi „Noua Rusie".

Oliver Johnston

Absolvent al Acedemiei Regale de muzică din Londra tenorul Oliver Johnston este laureat cu Premiul III la concursului international de canto All-Russian Nadezhda Obukhova Young Opera Singer şi a fost membru al proiectului Salzburg Young Singers ( 2016). Angajamentele sale includ colaborari cu operele din Glyndebourne, Garsington, Aldeburgh, Leeds şi, recent cu Teatro Real din Madrid şi Opera din Roma. A lucrat şi lucrează în concerte vocal – simfonice cu dirijor de mare reputaţie internaţională, printre aceştia Vladimir Jurowski, Kirill Karabits, sau Sakari Oramo.

Aura Twarowska

Cariera internaţională a mezzosopranei de origine română Aura Twarowska (foto) include colaborări cu importanţi dirijori de operă, cum sunt Seiji Ozawa, Zubin Mehta, Seiji Osawa, Donals Runickles, Franz Welser-Möst, Yves Abel, Pier Giorgio Morandi, Bertrand de Billy, Stefan Soltesz, Ulf Schrmer, Ernst Marzendorfer, Sebastian Weigle, Christian Badea sau Paul Nadler. A fost timp de zece 10 stagiuni solistă angajat al Operei de Stat din Viena. În acest teatru şi în pe alte scene prestigioase, Aura Twarowska a fost partenerul de scenă al mai multor staruri internaţionale: Anna Netrebko, Kiri Te Kanawa, Dimitri Hvorostovski, Roberto Alagna, Carlos Alvarez, Dolora Zajick, Tamar Iveri, Micaela Carosi, Patricia Ciofi, Nina Stemme Jose Cura, Neil Schikoff, Leo Nucci, Ferruccio Furlanetto, Samuel Ramey, Ramon Vargas, Simon Keenlyside, Bo Skovhus, Juha Uusitalo, Corneliu Murgu etc.

Marius Boloş

Basul Marius Boloş abordează o variată paletă repertorială şi stilistică, timbrul şi tehnica sa fiind calităţi remarcate în lucrări de la Bach şi Mozart la Verdi şi Wagner. Este considerat ca unul dintre cei mai valoroşi artişti ai generaţiei sale.
Odată cu debutul în Regele Heinrich din opera "Lohengrin" de R. Wagner pe scena Operei Naţionale Bucureşti sub bagheta maestrului Cristian Mandeal se conturează viitorul drum spre repertoriul de bas dramatic. Urmează apoi debuturi încununate de succes în Zaccaria din opera "Nabucco" şi Marele Inchizitor din opera "Don Carlos"de Verdi iar viitoarea provocare a carierei sale artistice este debutul în Hagen din opera " Amurgul zeilor" de Wagner sub bagheta maestrului Gulliermo Garcia Calvo, pe scena Teatrului din Chemnitz, Germania.

Corul Filarmonicii „George Enescu”

De mai bine de o jumătate de secol, Corul Filarmonicii „George Enescu” reprezintă al doilea pol muzical de anvergură al instituţiei muzicale bucureştene.
Odata cu apariţia Corului de Stat, în 1950, a avut loc o adevărată transformare a percepţiei publicului asupra muzicii clasice. Printr-o activitate neobosită şi variată - în oratorii, misse, motete, concerte a capella - ansamblul vocal a interpretat toate capodoperele genului, de la Monteverdi la Bach, de la Haydn la Brahms, şi până la cele mai avangardiste opusuri ale muzicii contemporane. Selecţia strictă a membrilor Corului şi colaborarea cu dirijori consacraţi - Lawrence Foster, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal - contribuie în egală măsură la păstrarea nivelului profesional şi situarea sa în vecinătatea standardelor impuse de Orchestra Simfonică.
Începând cu 1990, Corul Filarmonicii "George Enescu" a luat parte la manifestări extraordinare în viaţa muzicală din România. Astfel, ansamblul a avut posibilitatea să colaboreze în 1995 cu marele compozitor polonez Krzysztof Penderecki, iar în 1998 a realizat împreună cu Orchestre Nationale de France şi Lawrence Foster o variantă de concert a operei Oedipe de George Enescu, în cadrul Festivalului Internaţional omonim.

Iosif Ion Prunner

În anul 1997, maestrul Cristian Mandeal, directorul din acea vreme al Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti îi încredinţa pianistului şi dirijorului Iosif Ion Prunner (foto) conducerea Corului Filarmonicii. De asemenea, a fost solicitat să dirijeze concerte susţinute de Orchestra simfonică şi Orchestra de cameră ale instituţiei. Din stagiunea trecută, muzicianul este director general adjunct al Filarmonicii bucureştene.
În România a colaborat cu principalele orchestre din tara, Orchestra Naţionala Radio şi Orchestra de cameră Radio. A fost invitat să susţină spectacole la Opera Naţională Română. A susţinut concerte în importante centre muzicale din Europa şi Asia şi a luat parte la importante festivaluri din Romania, Cehoslovacia, Italia etc. A colaborat cu personalităţi şi orchestre de prestigiu, dintre care menţionăm: Cristian Mandeal, Sergiu Comissiona, Lawrence Craig, Valentin Gheorghiu, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Michel Plasson, Krzysztof Penderecki, Ion Marin, Adrian Eröd, Neil Stuart, Tatiana Serjan, Dolora Zajick, Carlo Colombara etc. şi orchestre precum Orchestra Naţionala a Franţei, Filarmonica din München, Filarmonica „Arturo Toscanini“, Orchestra Festivalului din Varşovia, Orchestra Philharmonia din Londra, Orchestra Nationala a Cataluniei, Filarmonica din Ostrava, Orchestra Capitole Toulouse.
În 1991, a înfiinţat Fundaţia şi Orchestra de cameră „Constantin Silvestri“, iar in 1996 a fost directorul Concursului internaţional de dirijat cu acelaşi nume. În 2003 i s-a conferit pentru întreaga activitate Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: