Birocraţii politizaţi faţă în faţă cu elitele muzicale şi ale societăţii civile. Cine sunt evaluatorii care nu i-au dat notă de trecere managerului de la Ateneu

Carmen Croitoru, Demeter Andras şi Vlad Mateescu sunt evaluatorii care au decis să nu îi dea notă de trecere lui Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii "George Enescu", la evaluarea anuală, pe care managerul a avut-o la începutul acestei săptămâni la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Personalităţi de prim rang din lumea muzicală şi din societatea civilă au sărit în susţinerea managerului printr-o scrisoare deschisă.

Activitatea managerială a lui Andrei Dimitriu din 2018 a fost evaluată cu nota 6.48 de Carmen Croitoru, Demeter Andras şi Vlad Mateescu, în condiţiile în care Filarmonica "George Enescu" a avut, în 2018, cea mai bună stagiune muzicală din ţară. La evaluarea anuală, după depunerea raportului de activitate, nota minimă este 7.00 pentru ca un manager de instituţie publică să poată rămâne în funcţie. Andrei Dimitriu (74 de ani) se află la al doilea mandat de director, după ce a câştigat anul trecut un mandat de cinci ani pe postul de director general al instituţiei. Joi, managerul a depus o contestaţie a rezultatului evaluării la Ministerul Culturii, în timp ce sute de semnături de la unii dintre cei mai importanţi muzicieni şi lideri de opinie se adună într-o scrisoare de susţinere a lui Andrei Dimitriu adresată ministrului Culturii Valer Daniel Breaz.

Elite ale lumii muzicale şi civile au semnat scrisoarea

Christian Badea, dirijor si consilier artistic al Filarmonicii "George Enescu, soprana Mariana Nicolesco, 

compozitorul Dan Dediu, pianistul şi scriitorul Andrei Vieru, violonistul Remus Azoiţei, dirijorul Ilarion Ionescu-Galaţi, soprana Irina Iordăchescu, pianistul Daniel Ciobanu, dirijorul Gabriel Bebeşelea sunt printre muzicienii care îl susţin pe Andrei Dimitriu, manager al Filarmonicii "George Enescu" din 2010.

Din societatea civilă, nume mari se arată revoltate de situaţia creată, când după un an în care Filarmonica "George Enescu" a avut de departe cea mai bună stagiune din ţară, se încearcă destituirea managerului. Norman Manea, Mircea Dumitru, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Andrei Pleşu, Stere Gulea, Mircea Cărtărescu, George Banu, Marina Constantinescu, Dan C. Mihăilescu, Silviu Lupescu, Radu Paraschivescu, Andrei Şerban, Victor Rebengiuc, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman-Patapievici, Gabriela Adameşteanu, Magda Cârneci, Sorin Alexandrescu, Stelian Tănase,  Mariana Sipos,Toader Paleologu, Sever Voinescu, Silvia Colfescu, Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca,Teodora Stanciu sunt printre intelectualii care au semnat scrisoarea care deja circulă intens în mediul online. 

An jubiliar cu evenimente muzicale excepţionale. Christian Zacharias a deschis stagiunea

Mulţi dintre artiştii invitaţi pe scena Ateneului au fost, în 2018, de nivelul Festivalului "George Enescu". Violoncelistul Misha Maisky, violoniştii Valeriy Sokolov şi David Grimal, pianiştii Khatia Buniatishvili, Anna Fedorova, Daniel Ciobanu au fost oaspeţii Filarmonicii „George Enescu” în stagiunea aniversară Concertele Centenarului la Ateneu, iniţiată de Christian Badea.

Mult îndrăgitul pianist şi dirijor Christian Zacharias (foto) a condus Orchestra simfonică a Filarmonicii într-un program Beethoven în octombrie, în deschiderea stagiunii 2018-2019. 

Marele violoncelist Mischa Maisky (foto), una din cele mai importante şi complexe personalităţi ale artei interpretative din ultimele decenii, a oferit, pe 8 si 9 noiembrie, concertul de Dvořák, o lucrare de referinţă în literatura solistică. 

În decembrie 2018, Filarmonica „George Enescu” a onorat legăturile culturale istorice cu Franţa printr-un program intitulat „Omagiu francofoniei”, un concert cu un program Debussy, Ravel, Lalo, la care solist a fost David Grimal, fondator al ansamblului francez „Les Dissonances”.

Pe 30 noiembrie, cu ocazia Zilei Naţionale, a fost prezentat, sub conducerea lui Christian Badea (foto), un concert de gală, avându-l solist pe pianistul Daniel Ciobanu, laureat al concursului Arthur Rubinstein de la Tel Aviv. Un alt concert de gală a avut loc pe 15 decembrie şi a fost dirijat de Horia Andreescu, având-o solistă pe celebra pianistă Khatia Buniatishvili.

În seria „Concertelor Centenarului la Ateneu”, muzica românească a avut un rol important în stagiune – de la poemul simfonic „Acteon” de Alfred Alessandrescu (1915), la compozitori moderni precum Anatol Vieru şi până la generaţia tânără. 

Laureţi cu Premiul Nobel au conferenţiat la Ateneu

"În mod paradoxal, în acest an jubiliar,  2018, în care s-au aniversat atât Centenarul Marii Uniri, cât şi împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii, precum şi 130 de ani de la inaugurarea Ateneului Român, s-au înregistrat cele mai numeroase şi importante evenimente muzicale şi culturale din ultimii ani, organizate de această instituţie, sub mandatul managerului Andrei Dimitriu: seria Concertele Centenarului, care a beneficiat de prezenţa unor nume sonore ale vieţii muzicale internaţionale; Concertele jubiliare România 100 şi Filarmonica 150, evenimente cu o vizibilitate şi o ţinută excepţionale. S-a remarcat, de asemenea, sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale în parteneriat cu Academia Română, scena Ateneului găzduind o serie de conferinţe, pe parcursul unei zile întregi, susţinute de personalităţi de prim rang ale intelectualităţii româneşti; s-a continuat seria Conferinţele Ateneului, având ca invitaţi laureaţi ai Premiului Nobel, profesori, cercetători şi filozofi recunoscuţi pe plan mondial. În toate aceste situaţii, managementul domnului Andrei Dimitriu s-a remarcat prin criterii de excelenţă şi continuitate a actului cultural, merite de netăgăduit şi calităţi rare în peisajul public de la noi. Prin întreaga sa prestaţie, directorul general al Filarmonicii a demonstrat o înaltă ţinută morală, demnitate, susţinerea necondiţionată şi activă a valorilor europene, toate puse în slujba respectării şi menţinerii statutului primei şi celei mai vechi instituţii muzicale din România.

"întreaga sa prestaţie, directorul general al Filarmonicii a demonstrat o înaltă ţinută morală, demnitate, susţinerea necondiţionată şi activă a valorilor europene, toate puse în slujba respectării şi menţinerii statutului primei şi celei mai vechi instituţii muzicale din România. 

  Este de neînţeles cum se poate evalua negativ un an managerial de o asemenea anvergură şi consistenţă.   Ne exprimăm dezamăgirea şi indignarea faţă de această situaţie, care denotă o judecată ce nu are nimic de-a face cu criteriile profesionale", subliniază semnatarii.

Filarmonica „George Enescu”, decorată de preşedintele Iohannis 

Directorul Andrei Dimitriu şi preşedintele Klaus Iohannis    FOTO:presidency.ro

Ceremonia de decorare a Filarmonicii a avut loc la Palatul Cotroceni de Ziua Culturii Naţionale, pe 15 ianuarie 2018, la împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii Filarmonice Române. Preşedintele României a spus că onorează contribuţia compozitorului, patronul spiritual al acesteia, la păstrarea vie a speranţei românilor în cele mai grele momente ale Marelui Război.Preşedintele României i-a conferit Filarmonicii „George Enescu” Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, Categoria F -„Promovarea culturii”, pentru măiestria artistică şi locul deosebit pe care îl are în viaţa cultural-artistică a ţării şi pentru dăruirea şi profesionalismul cu care a promovat valorile muzicii româneşti şi internaţionale pe marile scene ale lumii. 

„În 2018, Filarmonica «George Enescu» sărbătoreşte un secol şi jumătate de la înfiinţare. Aniversăm, totodată, 130 de ani de la construirea Ateneului Român, unul dintre edificiile-simbol ale culturii naţionale, şi 120 de ani de la debutul lui George Enescu sub cupola acestui spaţiu al muzelor. Sunt câteva momente speciale din istoria unei instituţii a cărei existenţă se împleteşte pe parcursul României moderne şi cu aspiraţiile noastre fundamentale”, a spus şeful statului. 

„Ziua Culturii Naţionale este cel mai potrivit prilej pentru a acorda Filarmonicii «George Enescu» decoraţia prin care statul român dă expresia aprecierii sale celei mai înalte. La începutul Anului Centenar, să onorăm contribuţia lui George Enescu, patronul dumneavoastră spiritual, la păstrarea vie a speranţei românilor în cele mai grele momente ale Marelui Război. Titan al spiritualităţii româneşti şi universale, martor al marilor drame ale secolului XX, el ne este tuturor un exemplu de încredere în forţa vitală şi regeneratoare a culturii”, a adăugat Klaus Iohannis.

„«Cultura va trăi», spunea Enescu. «Prea mare e patrimoniul ce l-au acumulat atâtea secole de trudă şi de credinţă pentru a face dintr-o dată tabula rasa din tot ce am strâns şi asimilat. Impasuri a mai avut omenirea. Şi le-a răzbit pe toate cu o vitalitate eroică. Nu-i va lipsi curajul nici de data aceasta. Trebuie să credem şi vom învinge»”, a citat Iohannis. 

Şeful statului şi-a încheiat cuvântul spunând că îndemnul „puternic” al lui George Enescu este la fel de actual şi astăzi, când ne aflăm într-o perioadă caracterizată de „multiple provocări, inclusiv în plan cultural”.

Decorarea Filarmonicii „George Enescu” a fost făcută la propunerea ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu. Fondată în aprilie 1868, Societatea Filarmonică Română, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Primul său concert a avut loc pe 15 decembrie în acelaşi an, sub bagheta iniţiatorului său. După moartea lui George Enescu, în 1955, filarmonica îi poartă numele

Personalităţi care au semnat scrisoarea de protest adresată actualului ministru al Culturii, Valer Daniel Breaz

Mariana Nicolesco - soprană

Dan Dediu - compozitorIlarion Ionescu-Galaţi - dirijor

Christian Badea - dirijor si consilier artistic al Filarmonicii "George Enescu"

Andrei Vieru - pianist şi scriitor

Gabriel Bebeşelea - dirijor

Bujor Prelipceanu - directorul Filarmonicii "Moldova" 

Sabin Pautza - compozitor şi profesor

Irina Iordachescu, soprană

Daniel Ciobanu, pianist

Daniel Podlovschi, violonist

Remus Azoiţei, violonost şi profesor la Royal Academy of Music din Londra (semnatura sus)

Valentina Sandu-Dediu - critic, profesor universitar

Dumitru Avakian - critic muzical

Iosif Ion Prunner - dirijorul Corului Filarmonicii "George Enescu"

Valentin Radu - organist

Mircea Dumitru - academician, rectorul Universităţii din Bucureşti

Nicolae Manolescu - academician şi director "România literară"

Razvan Theodorescu - academician

Ion Pop, academician critic literar, Cluj Napoca

Ioan Dumitrache - secretar general al Academiei Române

Norman Manea, scriitor

Ana Blandiana - scriitor

Marina Constantinescu, critic de teatru, realizator "Nocturne"

Andrei Pleşu - scriitor şi filosof, fondatorul Colegiului Noua Europa

Stere Gulea - regizor

Mircea Cărtărescu - scriitor

George Banu - critic de artă

Dan C. Mihăilescu - scriitor şi critic literar

Tania Radu - critic literar

Radu Paraschivescu - scriitor

Andrei Şerban - regizor de teatru

Victor Rebengiuc - actor

Gabriel Liiceanu - filosof şi directorul Editurii Humanitas

Horia-Roman-Patapievici - scriitor şi filosof

Gabriela Adameşteanu - scriitor

Magda Cârneci - scriitoare şi preşedinta CD-GDS

Sorin Alexandrescu - profesor emerit la Universitatea Amsterdam, profesor la Universitatea Bucureşti

Stelian Tănase - scriitor

Aurel Vainer - preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România 

Radu Boroianu - diplomat

Toader Paleologu - profesor, fost ministru al Culturii

Sever Voinescu - redactor-sef "Dilema veche"

Marius Oprea, istoric

Marilena Rotaru, jurnalist 

Radu F. Alexandru, scriitor

Cezar Paul-Bădescu, scriitor

Silviu Lupescu, director general Editura Polirom

prof. dr. Dorin Sarafoleanu

prof. dr. Nicolae Gănuţă

Radu Varia - critic de art[

Alex Ştefănescu - critic literar, Bucureşti

Mariana Sipos- scriitor şi traducător

Carmen Muşat - redactor-şef "Observator Cultural"

Ovidiu Şimonca - redactor-sef adjunct "Observator Cultural"

Teodora Stanciu, jurnalist, preşedinte Asociaţia Jurnaliştilor Europeni (AEJ)

Adrian Alui Gheorghe - scriitor

Daniela Zeca-Buzura - scriitor

Ioana Nicolaie - scriitor

Lidia Bodea - director general al Editurii Humanitas

Grigore Arsene - director Editura Curtea veche, preşedinte al Asociaţiei Editorilor din România

Silvia Colfescu - director editura Vremea

Iren Arsene - director general al Editurii Curtea Veche

Irina Margareta Nistor - critic de film

Magda Mihailescu - critic de film

Oana Enăchescu - vicepreşedinte Asociaţia Jurnaliştilor Europeni (AEJ)

Cristina Sârbu, muzicolog

Sanda Vişan, jurnalist

Cristina Andrei, jurnalist

Alexandru Pătraşcu - critic de operă

Constantin Erbiceanu - directorul Fundaţiei "Erbiceanu"

Andrei Dorobanţu - inginer, Institutul de Fizică Nucleară 

Lista rămâne deschisă aici.