BAROMETRU Românii întorc spatele la cultură. 2015: preferinţe, practici şi tendinţe  FOTO

BAROMETRU Românii întorc spatele la cultură. 2015: preferinţe, practici şi tendinţe  FOTO

Grafic de consum cultural în 2015                                                         INFOGRAFIE: Dana Donciu

80% din populaţie nu a fost niciodată la cinematograf în ultimul an, iar consumul de muzică clasică a crescut cu 7% în 2015 comparativ cu 2010, arată datele unui Barometru de Consum Cultural din 2015. Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală lansează, luni, „Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferinţe, practici şi tendinţe", cel mai important şi mai amplu studiu de consum cultural din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Culegerea datelor a fost efectuatǎ de Centrul de Sociologie Urbanǎ S.C. Curs SRL în perioada 5-22 noiembrie 2015. Studiul foloseşte date de sondaj reprezentative la nivel naţional. Eşantionul naţional a avut un volum de 1067 de persoane cu vârsta de 14 ani şi peste, având o marjǎ teoreticǎ de eroare de +/– 3%, la un nivel de încredere de 95%. A fost inclus şi un sub-eşantion de 400 de persoane reprezentativ pentru Bucureşti, cu o marjǎ teoreticǎ de eroare de +/- 4,9% la un nivel de încredere de 95%. Topul preferinţelor de consum non-public la nivel naţional se pǎstreazǎ la fel ca în ultimii zece ani pentru frecvenţa de 1-2 pe sǎptǎmânǎ sau mai des.

Potrivit Barometrului, aproximativ 55% din populaţie consideră că instituţiile publice de cultură desfăşoară o activitate importantă pentru comunitate, 58% dintre tineri au participat la evenimente dedicate artelor vizuale desfăşurate pe stradă, iar consumul de muzică clasică a crescut cu 7% în 2015, comparativ cu 2010, în timp ce 79% dintre respondenţi nu au ştiut să numească niciun artist vizual contemporan, iar 80% din populaţie nu a fost niciodată la cinematograf în ultimul an.


 

• Pe primul loc se situeazǎ privitul la TV (96%), vizionarea de filme la TV (84%), ascultarea de muzicǎ (75%) sau radio (66%), urmate de lectura de ziare (42%), reviste (32%) sau cǎrţi.

• Aproximativ 80% dintre respondenţi nu au fost niciodatǎ la un film într-un cinematograf clasic în ultimul an.
• Deşi există o nevoie manifestă pentru consumul de cinema, slaba reţea de cinematografe publice sau private  la nivel naţional face ca aproximativ 50 % din populaţie să nu poată avea acces la un cinematograf în localitate.


• Frecvenţa de participare la evenimentele culturale publice a fost analizată pe baza numărului aproximativ de participări la evenimente cum ar fi mersul la cinema, operă, filarmonică, sărbători locale, teatru, muzee şi expoziţii de artă, spectacole de divertisment, în ultimele 12 luni dinaintea aplicării chestionarului.


• Cei mai mulţi respondenţi participǎ o datǎ la 4-6 luni sau mai des la sǎrbǎtori locale (31%), la cinema (28%), la spectacole de divertisment (22%) şi la spectacole de teatru (17%).


• Dacǎ în anul 2008 doar 24% dintre respondenţi îşi procurau muzica de pe internet, în 2015 aproximativ 44% dintre ei au declarat cǎ au descǎrcat muzicǎ de pe internet (fie gratuit, fie contra cost).
• Percepţia despre artele vizuale este formală de tip clasic, dar în România se manifestă încă un interes prea scăzut pentru achiziţionarea de obiecte de artă sau albume de artă şi un interes mult prea scăzut faţă de estetica spaţiului domestic şi public.


• Se constată primele rezultate pozitive ale politicilor şi programelor pentru stimularea consumului cultural în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 30 de ani deoarece procentele preponderent pozitive pe toate categoriile de vârstă arată că s-a format un obicei de consum de cultură.


• În 2014, aproximativ 63% dintre români nu mergeau niciodată la teatru, potrivit Barometrului de Consum Cultural din urmă cu doi ani, în schimb, 47% din populaţie citea cel puţin o carte pe lună. Cei mai mulţi respondenţi preferau, potrivit Barometrului Cultural din 2014, sărbătorile locale (27,2%), apoi excursiile (21,5%), festivalurile de muzică/ film/ teatru (19,5%), spectacolele de divertisment/muzică (18%), frecventarea mallurilor (17,8%), plimbările prin parcuri (16,7%) şi vizitarea muzeelor (15,8%).

Cercetarea în opt capitole


În 2015 s-au împlinit 10 ani de când Barometrul măsoară nivelul de consum cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip la nivel naţional, construit pe modele similare europene. Nu întâmplător, ediţia aniversară are trei teme majore: preferinţe, practici şi tendinţe, teme care sintetizează principalele direcţii de cercetare ale Barometrului şi reprezintă temelia pe care s-a construit acest demers.


Lucrarea este structurată în opt capitole ce abordează teme precum: management cultural, consum cultural non-public, piraterie digitală, arte vizuale, consum de film şi cinema, tineri şi creativitate, participare la festivaluri, consum cultural în spaţiul public. Acestea reflectă dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească de astăzi şi modul în care populaţia se raportează la sectorul cultural, rezultatele devenind esenţiale în dezvoltarea strategiilor locale şi regionale.


Studiul a fost gândit ca un instrument de lucru pentru specialiştii din sectoarele culturale şi creative, o analiză relevantă pentru reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale, dar şi o lectură plăcută pentru publicul larg.


Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut naţional care are ca obiective studierea, cercetarea şi furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum şi formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupaţional - cultură.


 

(Sursa: Barometru Cultural 2015,  Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală)

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările