Artistul Constantin Brâncuşi, celebrat în România şi în lume

Artistul Constantin Brâncuşi, celebrat în România şi în lume

Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie la 1876 la Hobiţa, în judeţul Gorj, şi a încetat din viaţă pe 16 martie 1957

Constantin Brâncuşi este celebrat de Institutul Cultural Român pe 19 februarie, ziua naşterii sale, declarată Ziua Brâncuşi şi zi de sărbătoare naţională a României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Operei şi personalităţii marelui artist român îi va fi dedicată o serie de evenimente de anvergură în cadrul următoarei ediţii a Festivalului Europalia, desfăşurată în perioada octombrie 2019 -ianuarie 2020, ediţie la care  România are statutul de ţară invitată de onoare. Prezenţa României la acest important festival european este coordonată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului. Evenimentele consacrate operei lui Brâncuşi vor avea loc la Palatul Artelor Frumoase BOZAR din Bruxelles şi în alte muzee prestigioase din Belgia.

„Un concept în care cred şi pe care încercăm să îl aplicăm în strategia Institutului Cultural Român este acela de diplomaţie a artei. Arta poate fi un instrument de comunicare universal între artişti, între creatori şi public, dar şi între naţii, în ansamblul lor. Brâncuşi este un nume care ţine de ceea ce se cheamă astăzi «brand de ţară». Opţiunea de a-i consacra operei sale o poziţie centrală la Europalia s-a impus, aşadar, de la sine" , apreciază Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român.

Aşa cum o facem mereu, că e vorba de figuri de referinţă sau de artişti emergenţi, ne străduim ca evenimentele pe care le vom organiza să fie în spiritul operei: vii, autentice, de impact. Europalia va fi, pentru ICR, parte a unui adevărat maraton cultural, a unei serii de provocări fără precedent în existenţa sa, serie care a mai inclus Sezonul România Franţa, Preşedinţia română la Consiliul Uniunii Europene şi Centenarul Marii Uniri“, subliniază preşedintele ICR.

EUROPALIA, unul dintre cele mai importante festivaluri internaţionale de artă, este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia. Festivalul este organizat o dată la doi ani, sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, în Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie.

Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Artă Europalia a avut loc în 1969.  Festivalul are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală.

Publicul celor mai ample ediţii de până acum ale festivalului a ajuns la aproximativ 1-1,5 milioane de vizitatori, majoritatea veniţi din afara Belgiei. Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017). 

Constantin Brâncuşi, unul dintre marii artişti ai secolului XX, care a avut o influenţă covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.  Sculptura pictorului român se remarcă prin eleganţă vizuală, combinând stilul ornamental de inspiraţie folclorică şi caracterul direct de sculptură ţărănească cu stilul sofisticat şi rafinat al avangardei pariziene, ce poate fi identificat în lucrările sale de la maturitate.

În primele decenii ale secolului XX, Brâncuşi a creat un corpus de lucrări inovatoare, prin care a schimbat traiectoria sculpturii moderne. Pe parcursul acestei perioade, Brâncuşi a trăit şi a lucrat la Paris, pe atunci un centru artistic efervescent, o adevărată capitală mondială a artei, în care luau naştere şi erau dezbătute numeroase tendinţe şi precepte moderniste. Brâncuşi a devenit parte integrantă a acestor dezbateri, atât prin relaţiile sale cu alţi artişti, precum Marcel Duchamp, Fernand Léger, Amedeo Modigliani sau Henri Rousseau, precum şi prin propria sa operă de pionierat. Aspiraţia de a exprima esenţa subiectelor sale prin forme simplificate şi predilecţia sa pentru tradiţii artistice diferite de cele ale Europei Occidentale l-au condus la noi abordări stilistice. În plus, modul său personal de a-şi prezenta operele, punând accentul, în egală măsură, pe lucrarea sculptată, dar şi pe soclu, precum şi pe interconexiunea dintre lucrări, în relaţie directă una cu alta, în loc de a fi concepute ca entităţi independente, a inaugurat noi modalităţi de percepere şi întelegere privind natura obiectului de artă.

Brâncuşi şi-a documentat creaţia prin fotografie, imaginile ajutându-l să fixeze vizual lucrările finalizate, dar şi să reţină etapele de execuţie a sculpturilor. Creaţia fotografică era pentru Brâncuşi indisolubil legată de sculptură, în care îşi găsea motivele, pretextele şi inspiraţia pentru imaginile cele mai elocvente din fotografiile sale. La moartea sa, în 1957, Brâncuşi a lăsat în urmă peste 560 de negative şi mai mult de 1000 de fotografii.  Constantin Brâncuşi a încetat din viaţă pe 16 martie 1957 şi a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: