Adjudecare de 97% în Licitaţia de Primăvară

Licitaţia de la Artmark a fost a doua cu cel mai bun grad de adjudecare din istoria licitaţiilor româneşti, cu un procentaj atins extrem de rar chiar şi în licitaţiile internaţionale.

Rezultatul la Licitaţia de Primăvară de la Artmark a fost un grad de adjudecare apropiat de sută la sută (cu doar şase loturi neadjudecate). Au fost creşteri majore de preţ pentru multe dintre operele licitate, îndeosebi pentru cele cu preţuri sub 5.000 de euro. 500 de persoane şi-au disputat cele 176 de loturi ale Licitaţiei de Primăvară de la Artmark.

  Procentajul final (96,59% lucrări adjudecate) este al doilea cel mai bun grad de adjudecare din istoria licitaţiilor româneşti şi unul extrem de rar în licitaţiile internaţionale.

Cifra de afaceri a Licitaţiei de Primăvară de la Artmark, ţinută pe 20 martie, s-a apropiat de un milion de euro, dar s-a oprit la 979.600. Este o sumă cu 300.000 de euro mai mică decât rezultatele licitaţiilor similare din 2011 şi 2012, dar scăderea este pricinuită de segmentul de top market, cu opere de peste 100.000 de euro, în timp ce segmentele subprime (cu opere sub 5.000 de euro, respectiv sub 1.000) au înregistrat creşteri pe alocuri spectaculoase.

Trecutul aventuros al „Columbinei“

Pânza centrală a licitaţiei a fost „Columbina în verde“ / „Costum verde de bal“, de Nicolae Grigorescu, cu o estimare iniţială de 150-200.000 de euro şi un preţ de adjudecare de 142.000. Tabloul fusese prezent în expoziţia centenarului Grigorescu, în 1938, şi a făcut parte din colecţia familiei Iliescu-Cândeşti.

După Al Doilea Război Mondial, opera a fost scoasă din ţară şi a fost vândută la Paris unei familii franceze. Identificată recent şi repatriată special pentru Licitaţia de Primăvară, pictura a reuşit un preţ mai bun decât ar fi obţinut în Franţa (unde recordul lui Grigorescu este de doar 45.000 de euro), dar sub estimarea minimă.

Tematica tabloului, legată de commedia dell’arte şi de balurile mascate, nu a fost foarte populară în pictura românească, iar paleta coloristică, bazată pe contrast şi tensiune, nu este una caracteristică lui Grigorescu, care s-a impus prin armonii cromatice. Competiţia pentru adjudecarea tabloului a fost astfel minimă, dar preţul obţinut a influenţat totuşi cifra de afaceri a licitaţiei. Spre comparaţie, în 2011, tabloul vedetă al licitaţiei similare a fost „Cârciumă la Rucăr“, tot de Grigorescu, intrat cu o estimare de 80-140.000 de euro şi adjudecat cu 230.000.

Câlţia şi Baba, cei mai disputaţi

Deschiderea licitaţiei a fost una spectaculoasă, 7 din primele 15 loturi obţinând preţuri cel puţin duble faţă de estimarea minimă. „Şalul roşu“, de Ipolit Strâmbu, a crescut de la 2.000 la 7.000 de euro, preţ final, iar „După bal“, de Emilian Lăzărescu, a plecat cu aceeaşi evaluare minimă şi a închis la 7.500 de euro.

Apoi licitaţia s-a mai calmat, preţurile intrând predominant în intervalul de evaluare. Alte creşteri remarcabile s-au mai înregistrat pentru Kimon Loghi („Femeie în interior“ – de la 2.000 la 7.000), Theodor Pallady (desenul „Nud în fotoliul verde“ – de la 600 la 2.750), Ştefan Popescu (tuşul „Scenă din Marrakech“ – de la 300 la 900 de euro) sau Niculina Dona Delavrancea („La Mamaia“ – de la 600 la 3.750 de euro, nou record personal). De asemenea, preţuri de vânzare de minimum trei ori peste cel de deschidere au fost obţinute şi pentru autori ca Lucian Grigorescu, Constantin Isachie Popescu, Sorin Ilfoveanu, Ion Musceleanu şi alţi câţiva pictori mai puţin prezenţi în licitaţii. Dintre autorii de maxim interes, Ştefan Câlţia şi Corneliu Baba au fost cei mai disputaţi.

Două opere de Câlţia au intrat în licitaţie cu 1.000, respectiv 1.500 de euro, şi au ieşit cu 6.000, respectiv 7.500. Corneliu Baba a fost prezent cu patru opere, toate adjudecate cu un plus de peste 100%. Cea mai mare creştere pentru o lucrare a sa a fost de la 6.000 la 16.000 de euro, preţ obţinut de natura statică „Anemone [1980]“. ;