Ştefan Gheorghiu - Omagiu maestrului!

Anii trec. Amintirile pălesc. Intenţia de a opri clipa fugară ne animă pe toţi. Nu sunt mulţi cei care au îndrăzneala, care au conştiinţa, de a acţiona. A făcut-o recent Filarmonica bucureşteană, un inimos grup de muzicieni sprijiniţi de membrii familiei maestrului Ştefan Gheorghiu.

Cu totul recent, la împlinirea a patru ani ce au trecut de la plecarea în eternitate a maestrului, în Rotonda Mare a Atheneului Român a fost dezvelită sculptura ce înfăţişează portretul maestrului. Lucrarea aparţine sculptorului Aurelian Cafengiu şi a fost realizată în urmă cu opt ani. Prin contribuţia sculptorului Mihai Marcu, anul trecut, lucrarea a fost turnată în bronz. Familia maestrului a donat-o Filarmonicii bucureştene, prilej cu care întregul concert susţinut în Sala Mare a Athenului a fost dedicat memoriei profesorului, violonistului Ştefan Gheorghiu.

Protagonişti? Nimeni alţii decât violonista Mihaela Martin, muzician care perpetuează cu adâncă veneraţie memoria maestrului, de asemenea dirijorul Horia Andreescu.

Le-au fost alături întregul colectiv simfonic al Filarmonicii, mulţi dintre discipolii maestrului. Comuniunea întru muzică a fost împlinită cu participarea unui impresionant număr de melomani. Ne-a fost dăruit primul Concert pentru vioară şi orchestră de Serghei Prokofiev, un preţios opus solistic foarte rar etalat în contextul vieţii noastre de concert.

Ştefan Gheoghiu…

...o viaţă dedicată muzicii, viorii, creşterii şi formării unor numeroase promoţii – câteva generaţii! - de muzicieni violonişti; mulţi dintre aceştia au devenit solişti de primă linie în contextul vieţii muzicale internaţionale; mulţi conferă consistenţă valorică ansamblurilor camerale şi simfonice din ţară, din străinătate.

Acesta a fost maestrul Ştefan Gheorghiu.

Trebuie să mărturisesc, cu decenii în urmă am avut bucuria de a-l fi audiat cu prilejul primei ediţii a Concursului Internaţional „George Enescu”; alături de fratele domniei sale, alături de pianistul Valentin Gheorghiu; cei doi tineri muzicieni câştigau pe atunci laurii competiţiei destinate interpretării marelui opus enescian, Sonata a 3-a „în caracter popular românesc”. Ne-au cucerit prin naturaleţea expresiei, prin savoarea depănării discursului enescian, prin limpiditatea subtil colorată a tonului violonistic, prin farmecul vorbirii pianului, prin înţelegerea particularităţilor acestei originale construcţii muzicale.

Ştefan Gheorghiu a plecat pe drumul fără de întoarceri. Pentru avântul muzical al tinerilor săi colaboratori a fost o prezenţă artistică tonică, înţeleaptă, inspiratoare.

Se poate spune că a definit la noi o adevărată şcoală violonistică. A acţionat de la nivelul disciplinei formaţiei instrumentale a tânărului violonist şi până spre treptele cele înalte ale măestriei artistice; ...atât la nivelul formaţiei violonistice generale - cultivarea cântului în ansamblu, a domeniului preţios al muzicii de cameră - cât şi la nivelul înalt solistic. Sursele actului violonistic promovat de domnia sa sunt şi acestea preţioase; au fost cercetate, au fost experimentate „in vivo”, personal, de violonistul Ştefan Gheorghiu, în zona unei prodigioase cariere solistice; ...au fost asimilate, au fost elaborate, provin din importante direcţii, din şcoala franceză, din cea rusă, din cea autohtonă.

A studiat cu această carismatică personalitate care a fost Vasile Filip, apoi cu Garabet Avakian, cu David Oistrach. Şi-a făcut debutul solistic sub bagheta acestui uimitor muzician de largă acţiune în contextul vieţii noastre muzicale care a fost – în deceniile de mijloc ale secolului trecut - Mihail Jora. A activat – decenii în şir -  în domeniul muzical cameral în compania unor mari muzicieni, în compania pianistului Valentin Gheorghiu, a violonceliştilor Radu Aldulescu, Vladimir Orloff, Cătălin Ilea.

A activat în  juriile unor importante competiţii violonistice internaţionale. 

A fost profesorul unui impresionant număr de muzicieni violonişti, câţiva dintre aceştia veritabile personalităţi afirmate în contextul dinamicei actuale a vieţii muzicale internaţionale.

Vorba şăgalnică, umorul binevoitor, nu l-au parasit niciodată. Ne aducem aminte, cu ani în urmă - la aniversarea vârstei de 80 de ani - de la nivelul podiumului de concert al Atheneului, Ştefan Gheorghiu ne-a făcut tuturor celor din sală o inspirată urare, anume să ajungem la bucuria de a savura la rândul nostru frumuseţile vârstei domniei sale.

Ne străduim încercând a observa pildele de viaţă şi de muncă ale maestrului.