Şcoala franceză de pictură românească

Şcoala franceză de pictură românească

Lucrarea „Ţărăncuţă“ (54x74 cm, ulei pe pânză), de Nicolae Grigorescu, s-a vândut cu 45.000 de euro

Revenirea lui Grigorescu la Christie’s şi rezultatele de la Boisgirard sunt semne ale relansării internaţionale a artei româneşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce a confirmat, în licitaţia de pe 4 aprilie, statutul de vedetă într-o licitaţie de la Druot Richelieu Paris, Grigorescu va fi din nou prezent în această lună într-o licitaţie internaţională, la New York.

„Pictură europeană de secol XIX", licitaţie organizată de Christie's pe 23 aprilie, are drept capete de afiş lucrări de Corot, Beraud, Bougereau şi Courbet, iar cea mai valoroasă lucrare îi aparţine lui Alma-Tadema, cu o estimare de 600.000 de dolari. Lotul 28 din licitaţie, evaluat la 100-150.000 de dolari, este „Car cu boi" de Grigorescu.

În România, Grigorescu a scăpat în bună măsură de complexul „Carului cu boi", seria de opere cu această tematică fiind depăşită ca preţ în licitaţii de celelalte picturi ale sale. Peste ocean „Carele..." sunt vehiculul prin care Grigorescu este readus în cercul maeştrilor de secol XIX, iar valoarea sa creşte de la câteva mii de euro pe lucrare la câteva zeci de mii.

Licitaţia pictorilor de şcoală franceză

Casa de licitaţii pariziană Boisgirard şi Asociaţii a programat la începutul lunii o licitaţie cu pictori străini de şcoală franceză. Nicolae Grigorescu a fost vedeta licitaţiei, cu cele mai scumpe două picturi ale sesiunii de la Druot Richelieu.

Pictura „Ţărăncuţă", 54x74 cm, ulei pe pânză, a fost adjudecată cu 45.000 de euro. O altă pânză a sa, „Păstorul şi câinele său", 39x54 cm, a fost vândută cu 27.000 de euro. Grigorescu nu mai fusese cumpărat în licitaţii oficiale în Franţa din 2008, când trei pânze - două portrete şi un car cu boi - fuseseră cumpărate cu preţuri între 17 şi 25.000 de euro.

Grigoresco versus Grigorescu

Conform bazei de date de la Christie's, lucrarea de pe 23 aprilie va fi prima vânzare Nicolae Grigorescu la această prestigioasă casă de licitaţii. Aceeaşi bază de date menţionează că un anume Nicolas Grigoresco, pictor de mult mai mică importanţă, a mai fost vândut în 1996 la Christie's Londra, unde a obţinut 1.400 de dolari pentru o ţărăncuţă.

Casele de licitaţii internaţionale l-au remarcat şi l-au recuperat pe Grigorescu printre maeştrii europeni abia după ce semnătura lui a obţinut rezultate spectaculoase în România. Startul a fost dat de Bonhams, prima casă de licitaţii internaţională care i-a scris numele corect şi a reuşit o vânzare de peste 100.000 de dolari.

La Christie's beneficiază acum de o amplă prezentare, în care se remarcă apropierea de François Millet şi apartenenţa la şcoala de la Barbizon. La casa rivală, Sotheby's, Grigorescu încă nu este prezent, iar rezultatele obţinute cu ani în urmă de Nicolas Jon Grigoresco sunt mediocre (4-5.000 de euro).

Ceilalţi pictori de şcoală franceză

Ludovic Bassarab a fost prezent şi el cu două lucrări în licitaţia de la Boisgirard, una vândută cu 1.200 de euro, cealaltă neadjudecată. La fel ca şi Grigorescu, Bassarab a pictat care cu boi, dar cu mult mai puţin talent.

Chiar şi la Bucureşti, unde tradiţionaliştii au o cotă mult mai bună ca în străinătate, cel mai scump car al său n-a trecut de 3.000 de euro, faţă de 210.000 de euro cel mai bun al lui Grigorescu.

Numeroşi alţi artişti români sunt legaţi de şcoala franceză. Constantin Brâncuşi şi Victor Brauner, cei mai apreciaţi în străinătate, sunt consideraţi chiar francezi în unele surse. Tradiţionaliştii şi pictorii de început ai şcolii româneşti, de la Aman la Pierre Bellet şi de la Luchian la Andreescu, sunt formaţi la Paris.

Retraşi în România, ei au ieşit pentru un secol din circuitul picturii europene în care reintră treptat şi numai pe măsură ce operele lor obţin preţuri remarcabile în licitaţiile de la Bucureşti.

104.500 de dolari
este recordul din străinătate al luiGrigorescu, stabilit în 2011 la Bonhams, New York.

„Take a bow“ de Mircea Suciu, pictură în ulei adjudecată cu 7.500 de euro în 2011

Artişti şi cote: Vasile Popescu, ilustraţie pentru economia artei

În 2010 nicio pictură a lui Vasile Popescu (1894-1944) nu a fost vândută, deşi ofertele nu au lipsit. Blocajul a fost urmarea creşterii bruşte de cotă din 2008 şi 2009 când, în doar patru vânzări, valoarea picturilor sale a urcat de la un preţ mediu de 1.500 de euro la aproape 9.000.

Prezenţa în muzee şi cercurile artistice din care a făcut parte au favorizat tablourile lui Vasile Popescu prin efectul de comparaţie, specific doar pieţei de artă şi pieţei imobiliare, în care valoarea unor pictori este determinată prin raport cu alţii asemănători. Recordul personal a fost stabilit în 2011 la 15.000 de euro, dar preţul mediu este în scădere de la reluarea lichidităţii tablourilor sale.

Agenda investiţiilor: Mircea Suciu, singurul român remarcat de catalogul Artprice

Raportul Artprice asupra picturii europene, aşa cum se reflectă în licitaţii, confirmă dominaţia continentală a artiştilor şi a caselor de licitaţii din Marea Britanie, regresul Franţei şi relativa ascensiune a pictorilor mediteraneeni.

Astfel, cel mai valoros pictor european rămâne Damien Hirst, cu vânzări de aproape 18 milioane de euro în 2011. Locul doi este ocupat de Miquel Barcelo, unul dintre cei mai interesanţi pictori contemporani. Podiumul este întregit de germanul Anselm Kiefer, cei trei fiind singurii cu vânzări de peste 10 milioane de euro în licitaţiile anului trecut.

În statele foste comuniste numai polonezii au reuşit vânzări de peste 100.000 de euro pentru tablouri ale unor pictori contemporani. Singurul român nominalizat de Artprice este Mircea Suciu, notându-se debutul acestuia în licitaţiile de la Bucureşti.

Top vânzări la licitaţii: Peisajele cel mai bine vândute

1. Nicolae Grigorescu, „Ciobănaş pe Valea Doftanei" (Artmark, 2011) - 250.000 de euro

2. Nicolae Grigorescu, „Ţărăncuţă cu fuior pe cale" (Artmark, 2011) - 250.000 de  euro

3. Nicolae Grigorescu, „Cârciumă la Rucăr" (Artmark, 2011) - 230.000 de de euro

4. Nicolae Grigorescu, „Întoarcerea de la târg" (Artmark, 2011) - 210.000 de euro

5. Nicolae Grigorescu, „La marginea pădurii" (Artmark, 2011) - 200.000 de euro

6. Nicolae Grigorescu, „Păstoriţa" (Artmark, 2010) - 175.000 de euro

7. Nicolae Grigorescu, „Care cu boi la Orăţii" (Artmark, 2011) - 165.000 de euro

8. Nicolae Grigorescu, „Car cu boi" (Artmark, 2010) - 155.000 de euro

9. Ioan Andreescu, „Femei în parc" (Artmark, 2011) - 130.000 de euro

10. Marcel Iancu, „Port" (foto) (Artmark, 2009) - 130.000 de euro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările