Învaţă să scrii sau să ilustrezi o bandă desenată
0
Atelierul organizat de Revista de Povestiri se află la a doua ediţie şi îi are ca antrenori pe ilustratorul Robert Obert şi pe scenaristul şi scriitorul Felix Tzele. Înscrierile sunt deschise până pe 4 februarie, iar perioada de desfăşurare este 7 februarie – 22 martie. Întâlnirile au loc în weekend, între 15.00- 17.00 la Subsol Bar, în Bucureşti.
Benzile desenate sunt un sector în dezvoltare al industriilor creative în România, un mod vizual de a spune o poveste. Pentru a crea o bandă desenată, e nevoie de cineva care să inventeze o poveste şi de cineva care să o deseneze.
Uneori, banda desenată e creată de un singur om, alteori de 20, dar celula de bază e echipa formată dintr-un scenarist şi un ilustrator.
Ca să devii scenarist de BD, trebuie să ştii să gândeşti o poveste care urmează să fie desenată şi să te antrenezi în tehnicile specifice genului – accentul pe personaj, structura poveştii pe plot, alegerea momentelor-cheie pentru storyboard, dialoguri.
Ca să devii ilustrator de BD, ai nevoie de antrenament la fel de specific: cadre şi compoziţie, storyboard, efecte speciale, pencilling, apoi ajungi la culori. E nevoie de pasiune şi de răbdare!
„Nu cred că există reguli după care să spun bine o poveste, doar nişte principii pe care le ştiu de la scriitorii care-mi plac (şi astea discutabile de la un punct încolo). După aceea urmează procesul „tehnic” de transformare a poveştii într-un scenariu. Când scriu benzi desenate, lucrez tot timpul în echipă cu un desenator. Câteodată mai intervin în proces şi producătorul şi editorul, dar asta-i altă discuţie. După ce am povestea gata, scopul este să comunic clar viziunea mea desenatorului: fac fişe de personaj, sinopsis, scene, dau specificaţii spaţio-temporale, împart în capitole dacă e cazul, transform naraţiunea în cadre, scriu bulele de dialog şi onomatopeele. Sunt multe lucruri de discutat, dar d-aia s-au inventat atelierele!”, spune Felix Tzele, scenarist de BD).
Realizarea unei benzi desenate e o muncă de echipă şi nu e deloc uşoară: ia timp şi multe ciorne. Dar când există motivaţie, o minimă experienţă în desen sau scris şi antrenori implicaţi care dau feedback, ajungi în câteva săptămâni la prima pagină de bandă desenată creaţie proprie.
Robert Obert face benzi desenate de ceva timp şi de curând a publicat partea întâi din romanul grafic Profeţia urbană. A terminat grafica la UNArte Bucureşti şi de atunci lucrează şi la birou şi freelance, ia parte la expoziţii şi desenează de zor. E în gaşca Dezarticulat, e prieten cu Revista Comics şi cu Saint Ink, Jumătatea Plină, Anthony Frost, Galeria Imbold, a făcut vizualul de la Balkanik! Festival 2014, a fost guest artist la o expo de comicsuri la MNAC (Comix Connection) şi merge cu gaşca de sesenatori la diverse Comics Festuri prin ţară, e co-autor al cărţii „Dracu’la ATAK” (făcută sub aripa artistului german de bandă desenată şi ilustraţie ATAK) şi a fost prezent la Salonul European de Bandă Desenată.
Felix Tzele s-a aventurat în lumea comics-urilor în 2012, când a lansat la East European Comic Con short comic-ul COMPOSTUL. După câteva scenarii eşuate, un webcomic nu prea strălucit şi o bandă desenată scrisă la comandă, a lansat în toamna lui 2014 alături de Robert Obert şi Diana Necşulescu romanul grafic Bărăgan 1917. Este fondator al uzinei de comics Dezarticulat, în cadrul căreia a coordonat pregătirea antologiei de bandă desenată LAPSUS. Când nu chinuie desenatorii cu tot felul de idei ciudate, scrie proză scurtă şi mângâie pisici. A publicat povestiri în Revista de Povestiri, Observator Cultural, Tataia, Argos, Helion, Nautilus şi Revista de Suspans.
Revista de Povestiri e un proiect al asociaţiei Brain Fitness, care a început în 2012 cu publicarea revistei de proză scurtă (16 numere tipărite) şi a continuat cu organizarea de ateliere pentru specia creativă (scriere creativă, caligrafie, benzi desenate, scenaristică, proiecte foto, argumentare, comunicare).
Se încarcă comentariile...
