SCRISOARE DESCHISĂ

În atenţia membrilor Camerei Deputaţilor

Parlamentul României

Membrii Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei şi cineaştii semnatari solicită membrilor Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de respingere a OUG 91/2016 şi întoarcerea Proiectului de adoptare a OUG 91/2016 la Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă pentru o dezbatere publică reală. Acest act normativ a fost conceput, după un îndelung proces de consultare şi dezbatere publică, pentru a răspunde unor nevoi critice ale sectorului cinematografic, un domeniu de maximă vizibilitate şi impact pentru România, şi merită o atenţie reală din partea Parlamentului României şi o dezbatere cu toţi actorii cheie ai domeniului care să asigure instrumentele legislative necesare pentru o dezvoltare şi consolidare a acestuia în continuare.

În data de 16 mai, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor a avut pe agendă, anunţată cu doar câteva zile înainte, Ordonanţa Guvernului nr. 91/2016 de modificare a cadrului normativ privind cinematografia. În doar câteva minute, în lipsa oricărei dezbateri publice, fără invitarea şi consultarea nici unui reprezentant al domeniului vizat de actul normativ şi pe baza unor argumente neadevărate (precum faptul că ordonanţa de urgenţă ar fi fost adoptată pe perioada vacanţei parlamentare) sau ridicole, fără nici o legătură cu conţinutul său, comisia condusă de domnul deputat Gigel Ştirbu a acordat acesteia un aviz negativ. Mai mult, raportul scris al Comisiei, redactat astăzi, 22 mai, nu include nici un argument cu privire la avizul negativ oferit.

Or, OUG 91/2016 a fost adoptată de Guvernul Cioloş în şedinţa din data de 29 noiembrie 2016, în urma unui amplu proces de elaborare şi consultare publică derulat de-a lungul anului 2016. Acesta s-a bazat pe activitatea unui grup de lucru format de reprezentanţi ai sectorului (din care au făcut parte Tudor Giurgiu, Florin Mihăilescu, Cristian Mungiu, Bogdan Mustaţă, Paul Negoescu, Oana Radu şi Andrei Rus) şi a unei largi echipe şi a inclus mai multe reprize de consultări, o audiere publică la care au participat aproape o sută de reprezentanţi ai breslei, o consultare cu ministrul francez al Culturii, care a susţinut această iniţiativă, precum şi un amplu proces de avizare interinstituţională a actului normativ, implicând numeroase ministere şi instituţii cu mandat în domeniile vizate, printre care Ministerul Justiţiei, Consiliul Legislativ şi Consiliul Concurenţei.

Acest act normativ a venit ca răspuns la solicitările făcute de ani de zile de breasla cinematografică, dar şi de partenerii străini, pentru a răspunde unor probleme critice ale acestui sector şi unei legislaţii învechite, care nu mai răspundea evoluţiei sectorului cinematografic românesc şi pe plan european. Astfel, ordonanţa de urgenţă îmbunătăţeşte mecanismul de alocare a sprijnului financiar, prin organizarea unor concursuri deschise şi transparente, care să încurajeze performanţa, tinerii cineaşti şi producători, şi o diversificare a actorilor activi în acest domeniu; mai mult, noul act normativ stabileşte cadrul de bază şi permite stabilirea a numeroase aspecte ale concursului de proiecte prin regulamentul adoptat prin ordin al ministrului culturii, permiţând astfel adaptarea sa mai flexibilă în funcţie de evoluţia sectorului şi a pieţei. Ordonanţa înlătură, de asemenea, riscul unor falimentări în masa a companiilor care au produs filme în ultimii zece ani prin plata TVA acolo unde aceasta nu a fost prevăzută şi bugetată. Ordonanţa instaurează principiul reciprocităţii în susţinerea din fonduri publice a coproducţiilor minoritare (a unui film precum „Toni Erdmann”, în care producătorul român nu este majoritar), permiţând astfel filmelor majoritar româneşti să obţină un sprijin similar din alte state europene (şi evitând astfel întreruperea unui asemenea sprijin, aşa cum mai multe state au avertizat că o vor face). Pe de altă parte, ordonanţa îşi propune să acţioneze asupra uneia din cele mai mari probleme ale sectorului cinematografic, şi anume cinematografele, care afectează negativ accesul publicul românesc la filme, dar şi capacitatea filmelor româneşti de a obţine încasări pe piaţa locală; astfel, ordonanţa facilitează autorităţilor locale care au preluat săli de cinema obţinerea finanţării pentru reabilitarea lor, inclusiv prin sprijin financiar acordat de CNC pentru retehnologizarea acestora. Nu în ultimul rând, actul normativ şi-a propus să răspundă situaţiei actuale extrem de precare a patrimoniului cinematografic naţional, prin consolidarea instituţională a Arhivei Naţionale de Filme, precum şi sprijinul în conservarea viitorului patrimoniu cinematografic naţional.

În aceste condiţii, solicităm membrilor Camerei Deputaţilor un vot responsabil privind un domeniu cheie al culturii române prin crearea unui cadru de dezbatere parlamentară reală, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi de acest act normativ, şi de îmbunătăţire a actului normativ vizat (OUG 91/2016) şi nu de respingere în bloc a unui important demers de necesară îmbunătăţire a funcţionării sectorului cinematografic.

Membrii Consiliului de administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei:

Melinda Boros
Oana Radu
Horia Romanescu
Andrei Rus

Membri ai breslei cinematografice: 

Cătălin Anchidin, PR industrii creative
Ilinca Belciu, distribuitor de film
Andreea Berechet, cercetător
Miruna Berescu, director, Festivalul International de Film ANONIMUL/producător
Ileana Bîrsan, critic şi educator de cinema
Iulia Blaga, journalist şi critic de film
Ştefan Bradea, distribuitor de film
Matei Branea, cineast, prorector UNATC Bucureşti
Ioana Bugarin, actriţă
Anca Buja, scenarist
Nae Caranfil, regizor
George Chiper-Lillemark, director de imagine, regizor
Mihai Chirilov, director artistic, Festivalul Internaţional de Film Transilvania/ Festivalul Making Waves
Cătălin Cristuţiu, monteur
Ana Drăghici, director de imagine
Anca Drăgoi, sponsorship executive, Partnership for the Arts
Raluca Durbacă, critic de film
Helga Fodorean, producător
Stere Gulea, regizor
Oana Giurgiu, producător
Tudor Giurgiu, regizor/producător
Alina Grigore, actriţă
Jamil Hendi, regizor
Valentin Hotea, regizor
Cristi Iftime, regizor
Yvonne Irimescu, director, Festivalul de film Next
Radu Jude, regizor
Tudor Cristian Jurgiu, regizor
Monica Lăzurean-Gorgan, regizor
Tudor Lucaciu, director de imagine
Tudor Mircea, director de imagine
Bogdan Mirică, regizor
Ioana Mischie, scenarist
Velvet Moraru, producător, care nu a susţinut OUG 91/2016, dar care solicită Camerei Deputaţilor realizarea unei necesare dezbateri publice
Radu Muntean, regizor/producător
Boglárka Nagy, Responsabil de proiecte de film şi al cinematografului Elvire Popesco, Institutul Francez din România
Alexander Nanau, regizor
Paul Negoescu, regizor/producător
Mona Nicoară, regizor
Marius Panduru, director de imagine
Emanuel Pârvu, regizor/actor
Luiza Pârvu, regizor
Toma Peiu, producător
Adina Pintilie, regizor/director artistic, Festivalul de film experimental BIEFF
Maria Popistaşu, actriţă
Iosif Prodan, critic de film
Mirona Radu, regizor
Iulia Rugină, regizor
Adrian Sitaru, regizor/producător
Ada Solomon, producător
Alexandru Solomon, regizor
Ana Szel, regizor
Roxana Szel, monteur
Nicolae Constantin Tănase, regizor
Andreea Vasile, actriţă
Andreea Vălean, regizor/scenarist
Iulia Alexandra Voicu, asistent universitar şi doctorand, UNATC Bucureşti
Anca Damian, regizor
Ana Lungu, regizor
Mihai Mitrix, producător
Sebastian Cosoi, regizor