De ce o iubesc pe Cecilia Bartoli?

Şi cum sunt pe platforma adevarul.ro, sunt sigură că aţi citit şi interviul pe care mi l-a acordat în aprilie celebra cântăreaţă. Aşa cum v-aţi dat seama, Cecilia Bartoli este într-adevăr o figură interesantă şi căreia muzica clasică din timpurile noastre îi datorează enorm.

O iubesc pentru vocea ei specială, o iubesc pentru trăirea şi patosul ei din interpretare, o iubesc pentru faptul că este una dintre (puţinele) cântăreţe inteligente şi foarte cultivate. Nu pot să uit momentul când am ascultat ariile lui Cherubino din „Nunta lui Figaro” de Mozart, pentru prima oară, în interpretarea Ceciliei Bartoli – practic am redescoperit acest personaj, creionat atât de deosebit de celebra cântăreaţă.

Am ascultat cu sufletul la gură şi albumele ei anterioare „Sacrificium” cu arii interpretate cândva de castraţi, „Maria” dedicat marii cântăreţe a secolului al XIX-lea Maria Malibran sau „Mission”, albumul ei lansat în septembrie 2012, cu o copertă cel puţin şocantă: Cecilia Bartoli, rasă în cap, îmbrăcată în preot catolic, întruchipându-l pe compozitorul spion Agostino Steffani. Apropo, puteţi să ascultaţi acest album aici.

Norma - pasiunea redescoperirii

O iubesc pe Cecilia Bartoli pentru faptul că descoperă, mereu, lucruri noi într-o lume a lucrurilor vechi. Chiar şi acest album care se lansează luni, 20 mai, este aşa ceva. Pentru că Norma lui Vincenzo Bellini este o operă foarte cunoscută a începutului de secol al XIX-lea (poate nu toată opera, dar în orice caz aria Normei, celebra Casta Diva) pentru care Cecilia Bartoli găseşte mijloace noi de exprimare: orchestra, chiar vocea ei, partitura. Şi astfel, transformă o operă veche într-o operă nouă, ferindu-se în acelaşi timp de experienţe nefericite. (am ascultat şi eu, de exemplu, Concertul 5 pentru pian şi orchestră de Beethoven cântat la un instrument de epocă sau am asistat la recrearea unui concert, aşa cum era în timpul lui Beethoven – toate experimente eşuate).

Cecilia Bartoli reuşeşte experimentul de a recrea cum suna „Norma” la premiera ei din 1831 graţie, în primul rând, pasiunii pe care o pune în interpretare.

Şi mă bucur că Cecilia Bartoli o are alături în această distribuţie a noii „Norma” pe o mai veche parteneră a sa de scenă, mezzosoprana originară din România, Liliana Nikiteanu. Iată un lucru cu adevărat foarte onorant pentru România.

Concluzii

Deci, da, merită să ascultaţi această nouă versiune a operei „Norma” semnată de Cecilia Bartoli. Unde puteţi face asta? Chiar mâine, 18 mai, la Radio România Muzical (preluat şi de Radio România Cultural), de la ora 19, în cadrul emisiunii „Seara de operă” realizate de Luminiţa Arvunescu. Cu această ocazie, va fi difuzat şi interviul realizat de Luminiţa Arvunescu cu Cecilia Bartoli în 1996.

Cum albumul este inclus în campania „Votează discul de muzică clasică al anului 2013”, începând de luni, 20 mai, puteţi să- l reascultaţi pe site-ul campaniei de la pagina www.romania-muzical.ro. Şi, bineînţeles, să votaţi şi să comentaţi.

Şi pentru o investiţie pe termen lung, puteţi achiziţiona albumul şi în România, în magazinele de specialitate şi pe site-ul www.getmusic.ro.

Iar dacă vă place opera, săptămâna viitoare aveţi noi surprize: marţi, 21 mai, ora 19.30 o emisiune în direct, transmisă şi audio video pe site-ul www.romania-muzical.ro cu soprana Maria Slătinaru Nistor care împlineşte frumoasa vârstă de 75 ani, iar miercuri, 22 mai, între orele 10 şi 17, o emisiune specială Richard Wagner chiar în ziua când se împlinesc 200 de ani de la naşterea compozitorului. Toate, la Radio România Muzical.

Audiţie plăcută!