Graficianul şi ilustratorul Christoph Niemann, ale cărui lucrări apar pe coperta publicaţiilor „The New Yorker“ şi „The New York Times Magazine“, vorbeşte despre copilăria şi adolescenţa din Germania divizată, despre cum a perceput recenta criză a refugiaţilor, precum şi despre semnificaţia şi mesajul ilustraţiilor.
Zidul Berlinului a străpuns capitala Germaniei, exact în inimă, timp de 28 ani, din 1961 până în 1989. A separat şi a curmat destine, iar 140 de vieţi s-au pierdut în încercarea de a dărâma betoanele. „Weekend Adevărul“ vă prezintă o parte dintre tentativele de fugă în libertate care s-au soldat cu victime.
Astăzi, 10 decembrie 2019, Memorialul Închisoarea Piteşti marchează trecerea a 70 de ani de la debutul Fenomenului Piteşti - cea mai violentă acţiune a regimului comunist împotriva studenţilor anticomunişti din România, dar şi împlinirea a 30 de ani de la căderea regimului comunist din România.
Acum exact 30 de ani, în seara zilei de 9 noiembrie 1989, căderea Zidului a pus capăt alibiurilor pe care se sprijinea coabitarea cacofonică a democraţiei şi a tiraniei în Europa. După încă o lună de răsturnări populare şi debarcări de palat, Estul era liber, iar Imperiul comunist se retrăgea, în derută, spre izba natală.
Sâmbătă, la împlinirea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat Statele Unite să fie „un partener respectuos” şi să respingă naţionalismul, ţintindu-l direct pe preşedintele american Donald Trump, relatează AFP.
Ştirea despre ”moartea cerebrală” a NATO din cauza indiferenţei americane m-a ajuns pe un aeroport sub ninsoare, în Canada, preocupându-mă de greva Lufthansa din Germania, unde mă grăbeam ca să iau parte la sărbătorirea căderii Zidului.
Un tunel construit pe sub Zidul Berlinului, pentru a ajuta zeci de oameni din Germania de Est să scape către libertate a fost expus pentru prima dată în aproape jumătate de secol.
Pentru noi, românii, cei 30 de ani scurşi de la Căderea Zidului Berlinului, reprezintă o formă condensată a istoriei noastre naţionale. Am reuşit sa îndeplinim visul înaintaşilor noştri de reîntoarcere, după milenii de înstrăinare, în matca noastră occidentală. Să obţinem, în premieră absolută, garanţii de securitate fără precedent. Să recuperăm, măcar parţial, din decalajele de dezvoltare faţă de Vestul dezvoltat.
Evenimentele mondiale se mişcă deseori cu o viteză ameţitoare, dar este greu de ajuns din urmă ritmul şi puterea schimbărilor din 1989. Ele au culminat cu una dintre cele mai faimoase scene din istoria recentă – căderea Zidului Berlinului.
Aflat în vizită la Berlin, secretarul de stat american Mike Pompeo a avertizat asupra pericolelor reprezentate de Rusia şi China şi a îndemnat NATO să se maturizeze astfel încât să poată înfrunta „provocările lumii de azi”, relatează BBC.
Acum 30 de ani, pe 9 noiembrie, zeci de mii de berlinezi din partea de Est a oraşului au luat cu asalt Zidul care separa blocul socialist de lumea liberă.
O bucată din Zidul Berlinului a fost adusă la Bucureşti de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ''Ion I. C. Brătianu'' al Academiei Române (ISPRI) şi amplasată în Parcul Academiei. Piesa, inclusă recent în patrimoniul instituţiei, a fost dezvelită joi, în prezenţa ambasadorilor Cord Meier-Klodt şi a lui Emil Hurezeanu.
Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Orchestra Filarmonicii Altenburg Gerava susţine o serie de concerte în România. Turneul se desfăşoară sub patronajul ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Cord Meier Klodt, şi al ambasadorului României în Republica Federală Germania, Emil Hurezeanu.
Germania a fost divizată în perioada 1945-1990. Lucru care se mai simte şi după 30 de ani de la revoluţia paşnică din Estul comunist. Şi se va mai simţi încă ceva vreme de acum înainte.
Acum 30 de ani s-a auzit un strigăt pe străzile din Germania, începând de la Leipzig, „Noi suntem poporul” care a început să se rostogolească şi a dus la prăbuşirea Zidului Berlinului, ceea ce va permite şi unificarea Germaniei anul următor, pe 3 octombrie.
După căderea Zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989, milioane de est-germani au plecat din fosta RDG sărăcită pentru a-şi construi un viitor în Vest. Acum mulţi dintre ei se întorc acasă.
Până la venirea Angelei Merkel, Helmut Kohl deţinea titlul de cel mai tânăr cancelar din istoria Germaniei. Numele lui apare pe partea vestică a Cortinei de Fier şi, în ciuda scepticilor, a devenit sinonim cu Reunificarea Germaniei. Mai târziu, Kohl şi-a pus semnătura pe Tratatul de la Maastricht, act ce stă la baza fondării Uniunii Europene
EPISODUL 10 Ronald Reagan devenea preşedinte al SUA într-un moment crucial, în care tensiunile provocate de Războiul Rece se înteţeau. Anticomunist înverşunat încă dinainte de a intra în politică, Reagan a rămas în istorie drept liderul extern care a pus capăt „Imperiului Răului“, flerul politic fiindu-i marele atu în discuţiile cu ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov.
În RDG, era numit „bariera de protecţie anti-fascistă“; în RFG – „Zidul Ruşinii“. Timpul trecea şi părea că Zidul e nemuritor. La fel şi comunismul. Restricţiile deveneau din ce în ce mai aspre şi din 1961 până în 1989, părea că însuşi Zidul scoate un zgomot de fundal neîntrerupt – rumoarea revoltei. 28 de ani a fost mândria nemţilor socialişti, iar în final a rămas doar eşecul pietrificat al comunismului
EPISODUL 6. Erich Honecker, singurul lider care a contat al Republicii Democrate Germane, credea doar în comunism – o idelologie care, în 1989, s-a transformat în iluzie. Neamţ încăpăţânat, mândru şi cu principii, Honecker ştia una şi bună: dacă nu e ca el, nu e deloc. Sunt 30 de ani de când în Europa nu mai sunt nici comunismul, nici el şi nici Zidul Berlinului.
Ne vine sau nu să credem (poate doar unora dintre noi), dar au trecut 30 de ani de la evenimentele care au pus capăt domniei comunismului în Estul Europei, de la căderea Zidului Berlinului, la revoluţia de catifea din Cehoslovacia, care l-a adus în fruntea statului pe scriitorul disident Vaclav Havel, până la sângeroasa îndepărtare de la putere a lui Ceauşescu, în România.
În vara anului 1962, anul de după construirea Zidului Berlinului, nişte tineri vest-germani şi-au asumat riscul puşcăriei, al torturii de către Stasi şi chiar de a-şi pierde viaţa pentru a-şi salva prietenii, iubitele şi simpli străini din Berlinul de Est, săpând tuneluri pe sub zid.
Zidul Berlinului, care a căzut în bucurie şi în lacrimi în 1989, urmează să fie reconstruit aproape 30 de ani mai târziu, în parte, temporar, în vederea încheierii unui proiect faraonic al unui cineast rus cu privire la totalitarism, relatează AFP.
După ce şi-a anunţat demisia de la şefia Primăriei Chişinău, Dorin Chirtoacă a salutat gestul primarilor (din 31 de localităţi) care au semnat declaraţiile simbolice de unire cu România, dând de înţeles că aceasta ar fi unica soluţie corectă pentru viitorul Republicii Moldova.
Timp de 14 ani, din 1975 şi până în decembrie 1989, Elena Ceauşescu a fost deputat de Piteşti. Asta şi după ce Nicolae Ceauşescu fusese deputat tot de Piteşti timp de 16 ani. Aflaţi din materialul următor cum a ajuns soţia „celui mai iubit fiu al poporului” deputat de Piteşti.
Un bărbat pasionat de istorie pe nume Christian Bormann ar fi descoperit o secţiune de aproximativ 80 de metri lungime din zidul Berlinului, necunoscută autorităţilor, şi care ar fi ultima bucată din zidul original, informează Berliner Zeitung, citat de usatoday.com.
CULTURĂ POP Filmul regizorului David Leitch „Atomic Blonde“, cu Charlize Theron în rolul principal, este o odă adusă benzilor desenate sau un elogiu al contraculturii anilor ’80, dar mai ales o „cântare“ a Berlinului, metropola europeană care fascinează cinematograful ca niciuna alta.
Cancelarul Angela Merkel a declarat sâmbătă după-amiază, lângă sicriul fostului lider german acoperit cu un drapel al Uniunii Europene, că este necesară păstrarea moştenirii lui Helmut Kohl, transmite BBC.
Primarul Berlinului, Michael Müller, a făcut apel vineri la preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, să renunţe la proiectul său de a construi un zid între SUA şi Mexic, reamintind „suferinţele“ produse nu doar în Germania, ci şi în întreaga Europă de Zidul Berlinului, transmit AFP şi DPA.
M. Thatcher, cunoscutul prim-ministru al Marii Britanii, s-a opus procesului de reUnificare al celor două Germanii, arată noi documente expuse opiniei publice. Oficialul a fost avertizat asupra politicii agresive duse de Germania în acest sens şi se temea de posibilitatea apariţiei "celui de al 4-lea Imperiu German".
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”