Fiica cea mică a preşedintelui rus Vladimir Putin a apărut în premieră într-un reportaj al unui post de televiziune din Rusia.
VIDEO Una dintre fiicele lui Putin a apărut în premieră la un post de televiziune din Rusia
stiri despre vladimir putin
Dodon, Putin şi întoarcerea Republicii Moldova către Kremlin
Alegerile parlamentare care se vor desfăşura pe 24 februarie 2019 transformă viaţa politică de la Chişinău într-un câmp de luptă electoral al formaţiunilor politice pro-europene şi pro-putiniste. Deşi campania electorală încă nu a început, binomul Dodon-Plahotniuc lucrează pentru consolidarea electoratelor ţintă, în contextul în care miza o reprezintă viitorul geopolitic al Republicii Moldova.
Ameninţarea globală cu lovitura nucleară
Secretarul de stat al SUA a fost prezent la Bruxelles la începutul săptămânii cu o agendă plină pe linie NATO, participând şi la o conferinţă organizată de către GMF.
După ultimatumul lui Pompeo, Putin ameninţă că Rusia va dezvolta noi rachete cu rază intermediară de acţiune
Vladimir Putin a avertizat miercuri împotriva unei noi curse a înarmării şi a ameninţat că Rusia va dezvolta noi rachete balistice cu rază intermediară de acţiune dacă Statele Unite vor ieşi din tratatul nuclear INF, relatează AFP.
Pavel Filip acuză Rusia de „implicare în campania electorală” din Moldova, după anunţul Moscovei cu privire la migranţii moldoveni
Înţelegerea dintre Igor Dodon şi Vladimir Putin privind anularea restricţiilor migraţionale pentru 170.000 de moldoveni stabiliţi în Federaţia Rusă, care se vor întoarce în perioada alegerilor electorale în Republica Moldova, poate fi calificată drept „intervenţie în campania electorală a Federaţiei Ruse”, afirmă premierul Pavel Filip.
Confruntarea la G20, pe tărâmul disputelor bilaterale şi a liniilor roşii ale Preşedintelui Donald Trump
În timpul sărbătorii de Sfântul Andrei şi a Zilei Naţionale a României, de 1 decembrie, la Centenar, s-a desfăşurat la Buenos Aires cel mai important summit internaţional al sfârşitului de an, care a reunit cele 19 cele mai dezvoltate state industrializate ale lumii şi Uniunea Europeană.
Americanii capturează traficanţi ruşi de arme în Ungaria, iar Budapesta îi extrădează la... Moscova
La 27 noiembrie 2018, Departamentul de Stat dădea publicităţii un comunicat deosebit de dur la adresa autorităţilor maghiare, rezumat de purtătorul de cuvânt Heather Nauert în felul următor:
Trump s-ar fi întâlnit până la urmă cu Putin la G20, după ce preşedintele american a anulat întrevederea programată iniţial
Preşedintele SUA, Donald Trump, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi avut o conversaţie „informală” la summitul G20 din Argentina, potrivit Casei Albe.
Kremlinul speră la o întâlnire cu Trump înainte de summit-ul G20 din iunie 2019
Kremlinul speră ca preşedintele american, Donald Trump, şi omologul său rus, Vladimir Putin, să se întâlnească înainte de summit-ul G20 din Japonia care va avea loc în iunie 2019, a afirmat Yuri Ushakov, un consilier al lui Putin, scrie Reuters.
Putin: „Câtă vreme rămâne actuala conducere la putere în Ucraina, războiul va continua”
Putin refuză să elibereze marinarii şi navele ucrainene. „Câtă vreme rămâne actuala conducere la putere în Ucraina, războiul va continua”, avertizează preşedintele rus.
Comunicatul comun G20 prevede un angajament faţă de comerţul multilateral şi cere o reformă a Organizaţiei Mondiale a Comerţului
Liderii mondiali au semnat la Buenos Aires un acord prin care se reafirmă angajamentul din partea celor mai puternice economii faţă de un comerţ multilateral şi către „o ordine internaţională bazată pe ordine”. De asemenea, se doreşte o reformă a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, scrie The Guardian.
Putin a făcut un desen în faţa lui Macron cu traseul navelor ucrainene sechestrate în strâmtoarea Kerci
Chestionat de Emmanuel Macron în legătură cu incidentul militar din strâmtoarea Kerci, Vladimir Putin a luat o foaie şi a desenat poziţiile navelor ucrainene.
Politică
/
Parlamentul European cere aderarea României la Schengen. Când Parlamentul European e bun şi când e rău?
Reunit în şedinţă plenară la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat, marţi 11 decembrie, o rezoluţie care cere admiterea României şi Bulgariei în zona Schengen. Documentul a avut o majoritate confortabilă, cu 514 voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri.
Europa
/
Anarhiştii francezi şi extrema dreaptă, cu sprijin rusesc, aruncă în aer Franţa europeană a lui Macron
Ceea ce a început ca o mişcare legitimă de contestare a creşterilor de preţuri la carburanţi a degenerat într-o luptă politică în perspectiva campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare în Franţa, acolo unde extrema dreaptă a lui Marine le Pen şi anarhiştii de extrema stângă francezi contestă Europa, acordurile climatice de la Paris şi pe Preşedintele pro-european Emmanuel Macron.
Devine tot mai evident că moştenirea culturală joacă un rol important în accentuarea diferenţelor regionale din România, pe măsură ce instituţiile centralizate ale statului sunt preocupate de cu totul altceva decât dezvoltarea ţării.
Am auzit explicată această sintagmă „instrumentalizare revoluţionară“ când am participat la diversele evenimente organizate de organizaţii care protestau împotriva marilor reuniuni de tip Summit (UE sau NATO) sau a conferinţelor de înalt nivel ale finanţei mondiale.
Salarii mici, ore de muncă inacceptabile: şoferii de camioane nu o duc prea bine, nicăieri în UE. Miniştrii europeni ai Transporturilor vor să-i ajute cu legi noi, dar acestea sunt paralele cu realitatea.
Marrakesh, Royal Mansour. Venind pe autostrada dinspre Casablanca spre Marrakech (te izbeşte infrastructura impecabilă, inclusiv o linie de tren de mare viteză recent inaugurată, legând Tanger de Rabat şi Casablanca), relieful se schimbă dramatic. De la câmpia mănoasă din Nord, de pe malul Atlanticului şi Mediteranei, un relief mai arid şi accidentat face tranziţia către linia maiestuoasă a munţilor Atlas.
Născut în 1981 la Târgu Mureş, Csaba Székely este unul dintre cei mai „jucaţi“ dramaturgi din România. Piesele lui sunt montate cu un imens succes peste tot în ţară de regizori români şi maghiari pentru că textele lui vorbesc cu un umor nebun despre relaţia seculară dintre cele două etnii.
Am citit zilele acestea o carte absolut fermecătoare. Prin calitatea, sinceritatea şi omenescul confesiunii, prin căldura umană care se degajă din paginile sale. A apărut la finele anului 2018, în noiembrie, cu foarte puţine zile înaintea împlinirii unui an de la trecerea la cele veşnice a ultimului Rege al României.
România educată? De cine? Încă o dată, de un Raport? Şi încă o dată, de Ecaterina Andronescu, maştera ciclică, numită şi acceptată, inevitabil, la Ministerul Educaţiei? Mai bine analfabeţi din tată în fiu şi retur.
Pavel Kohout, dramaturgul ceh în vogă în anii 70, deportat fiind în Austria după ce semnase alături de Vaclav Havel împotriva regimului comunist Carta 77, nu merita o atât de grabnică uitare.
Curtea de Justiţie a UE a decis că Marea Britanie poate anula unilateral cererea de ieşire din Uniune. Acest lucru înseamnă că tabăra „Remain“ îşi va intensifica lobby-ul pentru un nou referendum, punând presiune pe Guvernul May, care este el însuşi împărţit între „Brexiteers” şi „Remainers”.
Dacă CCR va decide azi că protocoalele sunt ilegale, îşi încalcă, iarăşi, atribuţiile. Protocoalele nu sunt nici măcar acte normative secundare. Sunt metodologii de lucru cu caracter intern între două sau mai multe instituţii ale statului. Ele există în toate ţările democrate. Pot fi şi ilegale, dar decizia aparţine instanţei de Contencios Administrativ, nu CCR.
Arte
/
Prima apariţie în Bucureşti a grupului Baraka provoacă un scandal „monstru“. Un nou „ponei roz“ pune la încercare toleranţa la artă a bucureştenilor
Sâmbătă seara a avut loc, la galeria Atelier 35 din Şelari 13 (Centrul Vechi), vernisajul expoziţiei de grup „Sanguinaccio Dolce: Kitchen for a despicable ruse“, curator Carmen Casiuc. Una dintre lucrări, aparţinând controversatului şi provocatorului grup timişorean Baraka, aflat la primul eveniment în Bucureşti, a stârnit deja reacţii de o violenţă extremă, mergând până la telefoane de ameninţare şi ameninţări scrise pe Facebook cu moartea.
Revista „Time“ are pe copertă portretul lui Emmanuel Macron, cu menţiunea „Viitorul lider al Europei“, şi cu o notă de subsol: „Numai dacă poate conduce Franţa“. Este sinteza a ceea ce se întâmplă în Europa, evenimentele din Franţa nefiind o singularitate. Şi ar fi foarte sănătos dacă am vedea lucrurile în întregimea lor.
În noiembrie şi decembrie, am ales la întâmplare dintre titlurile curente, de stagiune. Drept eventuale criterii de selecţie ar putea fi apariţia ca Violetta din „Traviata“ verdiană a sopranei croate Lana Kos, Desdemona din recenta premieră cu „Otello“ şi debutul tenorului Paul Lungu în Lenski din „Evgheni Oneghin“ de Ceaikovski. Doi tineri artişti.
Lupta contra dezinformării în UE are, de acum, un plan de acţiune şi o ţintă principală: Rusia. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, a desemnat Rusia ca principală sursă a „tentativelor de parazitare electorală“. În perspectiva alegerilor europarlamentare, Bruxelles-ul pune presiune pe marile platforme ale Internetului pentru a stopa propagarea informaţiilor false.
