Stiri despre viata lui ceausescu

Ceauşescu, despre inundaţiile din ’75: „Unii plângeau, alţii râdeau şi alţii furau“

În timpul gravelor inundaţii din 1975, Ceauşescu a străbătut ţara, în lung şi-n lat. I-a cravaşat pe români să recupereze pagubele până la sfârşitul anului, fără a pune în pericol cincinalul. Aparatul de propagandă l-a prezentat drept omul aflat „întotdeauna în mijlocul poporului, la bine şi la greu“. Dar din gura „Tovarăşului“ nu s-a auzit un cuvânt de mângâiere pentru familiile victimelor, nici pentru agoniseala de-o viaţă luate de ape.

Ceauşescu, detectiv pe „urmele“ canonicului Bosio

În 1975, la cererea lui Ceauşescu, DIE a declanşat „Operaţiunea Duduia“, de recuperare a unor tablouri de patrimoniu dispărute din România. Pentru că Elena Ceauşescu s-a zgârcit la câteva zeci de mii de dolari, cercetările au fost întrerupte un deceniu mai târziu. Paguba? Câteva milioane din aceeaşi valută.

Ceauşescu se visa exportator de tehnologie nucleară

Urmând exemplul indienilor, argentinienilor şi sud-coreenilor, Ceauşescu a contractat din Canada tehnologie nucleară. Ambiţia lui era să exporte mai departe componente, în ţările lumii a treia. Totodată, prin programul nucler, Ceauşescu reafirma independenţa politică şi economică faţă de Moscova.

Marginalizarea tovarăşului Ion Iliescu. Cu ce i-a supărat el pe dictatori

La câteva zile după vizita în Asia roşie din iunie 1971, Ion Iliescu a fost ,,eliberat“  din înalta funcţie de secretar cu propaganda al Comitetului Central. A fost ,,marginalizat“ prin trecerea într-o funcţie cu responsabilităţi similare, dar de nivel judeţean. Cu ce-i supărase Ion Iliescu pe protectorii săi, Ceauşeştii?

Ceauşescu, impresionat de originea „sănătoasă“ a soţilor Nixon: zarzavagiu şi fiică de miner

Vizita lui Nixon în România din august 1970 a fost prima vizită a unui preşedinte american într-o ţară comunistă. Stenogramele convorbirilor strict secrete arată că aştepta importante servicii de la Ceauşescu.

Schimburi secrete de „complimente” între Ceauşescu şi Brejnev

Discursul lui Nicolae Ceauşescu din 21 august 1968 a fost catalogat de Leonid Brejnev, secretarul PCUS, ca „gălăgie nesănătoasă”. După cum demonstrează documentele de arhivă, conducerea de la Bucureşti nu s-a lăsat intimidată de „doctrina Brejnev”.

Cinci dintr-o lovitură – Chivu Stoica, Drăghici, Apostol, Bârlădeanu şi Moghioroş

Ca viteazul din poveste, în decembrie 1967, Ceauşescu a scăpat de cinci dintre „baronii” lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Era doar prima mişcare din „tactica din două mutări” prin care şi-a anihilat competitorii şi dizgraţiaţii.

„Perestroika“ românească

La finele anului 1967, Nicolae Ceauşescu a reformat mecanismele economice şi politice. Va considera, până la capătul vieţii, că tot ce intenţiona Gorbaciov prin perestroika sovietică, el săvârşise cu două decenii mai înainte. La finele anului 1967, Nicolae Ceauşescu a reformat mecanismele economice şi politice. Va considera, până la capătul vieţii, că tot ce intenţiona Gorbaciov prin perestroika sovietică, el săvârşise cu două decenii mai înainte

Ceauşescu se dădea în vânt după ştevie, spanac şi urzici

CĂMINUL CONJUGAL În cartierul Primăverii din Bucureşti, soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu aveau reputaţia de familie-model. Nu-şi încurajau copiii la pretenţii, locuiau cu părinţii în aceeaşi curte şi mâncau multe verdeţuri. Seară de seară, prima- doamnă a ţării îşi spăla lenjeria intimă înainte s-o trimită la spălătorie.

Dictatorul, între oglinzi paralele

Prima parte dintr-o trilogie aşteptată cu nerăbdare, cartea „Viaţa lui Ceauşescu: Ucenicul partidului" a fost lansată la ediţia recent încheiată a Salonului Internaţional de Carte Bookfest în prezenţa a numeroase personalităţi care şi-au arătat interesul pentru acest proiect.

Istoricii apreciază cartea „Viaţa lui Ceauşescu“

Cartea „Viaţa lui Ceauşescu: Ucenicul partidului" va fi distribuită împreună cu ziarul „Adevărul", luni, 11 iunie, la preţul de 14,99 lei.