Vartan Arachelian: „Cineva care, poate, aşa cum cândva Tudor Vianu avea să observe într-o carte memorabilă, Arta prozatorilor români, va scrie una despre portretistică la scriitorii autohtoni, ar trebui să vă situeze la loc de frunte; numai că portretistica a fost pierdută pe drumul urmat de istoria noastră literară.
Am citit în ceea ce pentru mine înseamnă un timp record, adică mai puţin de două zile, o carte voluminoasă. Are vreo 700 de pagini, se cheamă „Jurnalul unui personaj controversat. Rememorări provocate de Vartan Arachelian“, îi aparţine lui Dinu Săraru şi a apărut în anul 2019 la editura bucureşteană „RAO“.
În recent lansatul „Jurnalul unui personaj controversat – rememorări provocate de Vartan Arachelian“ un capitol se intitulează „Amintirile care ne vor troieni cu drag“.
Spaţiul relaţiilor interumane din lumea scriitorilor şi artiştilor a fost întotdeauna şi rămâne dominat de amiciţie, care este ca zăpada mieilor primăvara, se topeşte cât ai clipi din ochi.
Cartea „Istoria unei supravieţuiri - Televiziunea, Aristide Buhoiu şi Securitatea“ (Editura RAO, Bucureşti) scrisă de Vartan Arachelian şi apărută în 2018, mi se pare una extrem de bizară.
Zaharia Stancu atunci când era preşedinte la Uniunea Scriitorilor şi se supăra - fiindcă „se lăsa” uşor supărat - şi se afla în birou, începea să strige să-l audă cât mai multă lume:
Revăzând – a câta oară ?! – paginile Jurnalului unui personaj controversat provocat de Vartan Arachelian, în vederea intrării la tipar, am „reuşit” să adaug noi pagini izvorâte din nevoia de a face cât mai limpezi şi cât mai corecte amintirile unor episoade din biografia mea ajunsă ca o raniţă burduşită de viaţă.
V.A. Un personaj nemaipomenit, într-adevăr, dincolo de marele scriitor este omul Petru Dumitriu! D.S. Bineînţeles! Îşi făcuse o frizură specială, şi-şi dădea, cu ce se dau acuma puştii, o briantină, un gel special, şi îşi făcea freza ca a împăraţilor romani, cunoscută din busturile celebre, un breton pe frunte lipit cu gelul ăsta şi tunsoarea cu breton...
V.A. În interiorul acestei case, am văzut o galerie de portrete de epocă; ai zice că, mă rog, are iz englezesc interiorul acestei case, poate şi din cauza acestei galerii de portrete. Se vede bine că familia Săraru are rădăcini adânci în acest pământ minunat.
D.S. Trebuie să vă spun, domnule Arachelian, că, în momentul acela, din lumea mai puţin angajată la nivelul structurii de partid am fost cel mai înjurat om din România! În absolut toate gazetele am fost făcut pulbere - ceauşist, stalinist, titoist, franchist, arafatist, gadafist, se amestecau toate, n-am ratat nici una dintre personalităţile legate de dictatura veacului al XX-lea cu care să nu fi fost asemuit.
Dinu Săraru: (…) Am început ca administrator, schimbând faţa teatrului. Se puneau geamuri, se schimbau oglinzi, se reparau mesele de machiaj, se puneau mochete, se văruia, s-a făcut o deratizare generală. Şi, mă rog, în primul rând m-am zbătut să înceapă spectacolul la ora 18.00. Nu prea erau spectatori în sală! Am îmbrăcat personalul de sală. Pe urmă mi-am dat seama că era o ură îngrozitoare între actorii care mai rămăseseră în Teatrul Mic.
La 41 de ani de la apariţia, întâi in foileton în revista Flacăra şi apoi în volum la Editura Eminescu a romanului Nişte Ţărani care mi-a însemnat biografia, şi nu numai jurnalistic şi literar, folosesc prilejul spre a reveni asupra unui răspuns dat lui Vartan Arachelian...
În urmă cu şapte decenii, sute de armeni au plecat din Dobrogea către pământurile lor strămoşeşti. Înapoi, acasă. Li se promisese o viaţă mai bună, mai liniştită. Au fost îmbarcaţi pe vase sovietice şi au fost duşi într-un loc care nu mai era de mult al lor: Republica Sovietică Socialistă Armenească. Aceasta este una dintre cele mai mari minciuni spuse de Stalin armenilor.
Artan Arachelian: Cine era Năiţă Lucean? Dinu Săraru: Cine era Năiţă Lucean? Era un ţăran de la mine din sat, cu şase copii, toţi băieţi, care, printr-o întâmplare, era finul părinţilor mei şi deci şi finul meu. Personaj pitoresc, de o rară inteligenţă, care a făcut tot războiul.
19.XII. 1986 Păltiniş. Stimate şi iubite Domnule Săraru, Abia de curând am avut răgazul să citesc cum trebuie romanul Dvoastră. Nu-mi veţi lua în nume de rău întîrzierea; mă aflu în acel ceas al vieţii cînd nu mai pot ieşi din matcă, mai ales pentru unui roman, de citit întreg.
Vartan Arachelian: Să ne întoarcem la dumneavoastră. În aceşti ultimi 24 de ani post-decembrişti aţi revenit ambiţios şi curajos în viaţa culturală şi publică şi prin romane şi filme şi prin iniţiative sociale la nivel naţional. De ce simţeaţi nevoia să reveniţi după ce în 1989 aţi trecut printr-o criză morală extraordinară, care v-a dus la un pas de prăbuşire?
Prin 1952 cred, am luat primul meu interviu unui scriitor profesionist, Cezar Petrescu. Stătea într-un bloc, mi se pare la „Patria” sau lângă „Patria”, la etajul trei sau patru! Acolo l-am văzut pe Cezar Petrescu agitat, fuma ţigări „România” din nişte cutii aurite, aşa era şi foiţa ţigărilor, aveau cotor de aur. Fuma ţigară după ţigară!
Vartan Arachelian: Dar poate că ar trebui să vorbim şi de Teatrul de televiziune pe care l-aţi înfiinţat. Dinu Săraru: Împreună cu Valeriu Râpeanu. Însă e important să spun, venind vorba despre Teatru, cum am plecat din Televiziune. Pentru că e o legătură foarte strânsă.
Scriitorul şi jurnalistul Vartan Arachelian, fost director al Televiziunii Române, a ţinut ieri, la sediul Filialei din Bacău a Uniunii Armenilor din România, o conferinţă pe tema coordonatelor geopolitice care condiţionează mai multe state în privinţa recunoaşterii genocidului armean, din 1915, în care au murit peste 1,2 milioane de armeni.
Vartan Arachelian: În 1950, nu aţi fost singurul reporter de la Radio cu pantaloni scurţi! I-am auzit pe mulţi colegi, de televiziune erau de data asta, că au început meseria în Radio când aveau pantalonii scurţi.
Vartan Arachelian: Aţi condus la un moment dat şi Teatrul radiofonic şi Teatrul la Televiziune pe care împreună cu Valeriu Râpeanu l-aţi şi creat. Teatrul radiofonic a fost o instituţie cu un rol extraordinar în formarea oamenilor.
Dincolo de toate obiecţiile ce se pot formula la adresa cărţii „Tranziţia. Primii 25 de ani” apărută în urmă cu puţină vreme în colecţia Egopublicistică a editurii ieşene Polirom, mi se pare evident un lucru. Cel care justifică, la urma urmei, orice apariţie editorială.
Centrul cultural judeţean Constanţa Teodor Burada şi Editura Nextbook Constanţa lansează cartea „Istoria unui ziar constănţean Cuget liber, 1944-1990“, în prezenţa autorilor Aurelia Lăpuşan, Ştefan Lăpuşan, Vartan Arachelian.
Cartea „Tranziţia. Primii 25 de ani“ va fi lansată la Gaudeamus, vineri, 21 noiembrie, de la ora 13.30, in Sala Cupola (Romexpo).
Fragment din volumul “Tranziţia. Primii 25 de ani - Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian”, în curs de apariţie. “Odată cu plagiatul, s-a văzut că era prea târziu pentru ca Ponta să meargă într-o direcţie bună. (...) Ponta este, din păcate, sub controlul foarte multor oameni având legături cu fostul sistem. (...) Candidatul cu potenţial să transforme România cel mai mult este Klaus Iohannis.”
Jurnalistul şi scriitorul Vartan Arachelian, autorul primului interviu cu regele Mihai apărut după Revoluţie, vorbeşte la Adevărul Live despre cum era văzută monarhia la începutul anilor '90. Arachelian a făcut ultimul interviu video cu Petre Ţuţea, documentar care l-a adus în faţa publicului pe filosofului creştin aflat la senectute.
Excelenţa Sa Hamlet Gasparian, ambasadorul Armeniei în România, a acordat un interviu scriitorului şi jurnalistului Vartan Arachelian, în care a atras atenţia că în ultimii 20 de ani, Armenia s-a străduit să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra chestiunii majore a Genocidului Armean, în timp ce a căutat căi de reglementare a relaţiilor cu Turcia de azi.
Vartan Arachelian: „Era o lume interesantă!” Dinu Săraru: „Da, mai era o lume care trăia bucuria meseriei şi a boemei frumoase, bucuria cuvintelor şi a jocului de cuvinte”.
Scriitorul şi jurnalistul Vartan Arachelian povesteşte despre momentele zbuciumate pe care le-a trăit după cel de-al Doilea Război Mondial şi despre cariera sa de jurnalist, marcată de două regimuri politice – comunism şi democraţie – şi cu iz de monarhie.
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă