Curtea Constituţională urmează să scape de trei dintre cei mai toxici membri ai săi, dar cei care le vor lua locul nu ştiu dacă ne îndreptăţesc să sperăm că vom asista prea curând la mult aşteptata reformare a acestei cruciale instituţii.
Preşedintele CCR a informat, luni, printr-o scrisoare, Parlamentul României, despre expirarea mandatului său, în data de 10 iunie 2022. Legea 47/1992 prevede că numirea unui nou judecător trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor. Biroul Permanent al Camerei a declanşat procedura de numire a unui nou judecător al CCR. Termenul limită de depunere a candidaturilor este 26 aprilie.
PNL şi PSD vor da fiecare câte un nou judecător la CCR, în interiorul partidelor fiind începute discuţiile despre cei care îi vor înlocui pe Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, potrivit informaţiilor „Adevărul”.
Foştii parlamentari încearcă să-şi recupereze pensiile speciale, unele ajungând şi la aproximativ 15.000 de lei, decizia fiind la mâna judecătorilor, puşi să se pronunţe dacă eliminarea acestor venituri a fost constituţională.
Preşedintele Curţii Constituţionale Valer Dorneanu a avut coronavirus şi a stat în izolare, au declarat surse din CCR, pentru News.ro. La o retestare acesta a ieşit din nou pozitiv la infectarea cu SARS-CoV-2 şi a rămas în continuare acasă, pentru siguranţa angajaţilor instituţiei, au adăugat sursele citate.
Şase angajaţi la stat au depăşit în anul fiscal precedent un milion de lei încasaţi din indemnizaţii, salarii sau pensii. Pe această listă scurtă găsim nume ca Mugur Isărescu, Traian Halalai sau Valer Dorneanu.
Fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion susţine că nu vor întârzia să apară efecte precum infringement după ce Curtea Constituţională a afirmat că, pentru a pune în aplicare decizia recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitoare la supremaţia dreptului european, este nevoie de modificarea Constituţiei. Alesul USR a catalogat CCR drept o „instituţie retrogradă”.
Veniturile judecătorilor Curţii Constituţionale au crescut în 2020, şeful Valer Dorneanu fiind la un pas să încaseze un milion de lei, adică peste 200.000 de euro, jumătate din aceşti bani fiind reprezentaţi de pensia specială.
Autorităţile române au transmis Curţii Europene a Drepturilor Omului un document prin care, în premieră, se angajează să reformeze Curtea Constituţională. Documentul face parte din procedura de executare a deciziei CEDO prin care România a fost sancţionată pentru modul în care a fost revocat fostului procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat, marţi, după decizia CCR referitoare la Avocatul Poporului, că instituţia este condusă de VAler Dorneanu. ”Corb la corb nu scoate ochii”, a declarat Orban.
Ludovic Orban a declarat privind aşteptarea deciziei CCR asupra revocării Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului că „orice decizie pe care o ia CCR trebuie privită sub semnul întrebării”, la CCR existând o „majoritate PSD”.
Curtea Constituţională a stabilit, pentru 29 iunie, termen de judecată pentru sesizarea PSD referitoare la revocarea din funcţie a Avocatului Poporului. Social-democraţii susţin că demiterea lui Renate Weber încalcă lege, din moment ce Puterea nu a arătat cum Avocatul Poporului nu a respectat Constituţia şi legile în vigoare.
Prima dată l-am prins pe Valer Dorneanu minţind uluitor la începutul lui 2017, în contextul Ordonanţei 13. Ca să o umilească pe judecătoarea care contestase Ordonanţa 13 la CCR, Valer Dorneanu a strecurat în decizie o frază cum că aceasta nu ar fi respectat o anumită procedură obligatorie (nu intru în detalii tehnice), deşi din actele dosarului aflat la CCR rezulta fix contrariul: judecătoarea respectase procedura cu asupra de măsură.
Expunerea de motive a legii prin care, printre altele, Comisia Iordache a înfiinţat Secţia Specială are fix 13 (treisprezece) rânduri. Expunerea de motive prin care ministrul Justiţiei, Stelian Ion, propune desfiinţarea Secţiei Speciale are 13 (treisprezece) pagini. Efortul justificativ al ministrului s-ar putea să fie însă în zadar, pentru că e foarte posibil ca victoria să fie adjudecată de părintele ordonanţei (cum altfel?) 13.
Peste 800 de foşti parlamentari au fost lăsaţi fără pensii speciale, după eliminarea de către Parlament. Unii dintre beneficiarii acestora ocupă în continuare funcţii, tot la stat, care le dau dreptul să primească zeci de mii de lei lunar.
Curtea Constituţională a emis vineri o motivare pe decizia de neconstituţionalitate asupra legii de aprobare OUG 135/2020, despre care spune că a creat, din cauza modului defectuos de legiferare, o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie. CCR explică că din cauza modificărilor PSD s-a creat o „incertitudine legislativă” care putea afecta „însuşi dreptul la pensie”.
Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu, afirmă, într-un mesaj transmis de Ziua Constituţiei, că actul fundamental trebuie respectat nu doar în litera, ci şi în spiritul său. „Dacă nu este în mod activ şi efectiv apărată, Constituţia riscă să fie redusă la un set de principii şi norme de drept frumoase, nobile, dar invalide, lipsite de orice valoare şi forţă.”, spune el.
Nu trece săptămâna să nu aflăm de dosare de corupţie clasate, ca urmare a excluderii probelor obţinute prin interceptări legale ale SRI. Contemplăm situaţia, nu avem ce face, pentru că aşa a decis CCR. Singurul care poate face ceva, ministrul Justiţiei, contemplă şi el situaţia. Iar situaţia se prezintă astfel: CCR a creat o insulă de impunitate penală absolută pentru o infracţiune gravă de corupţie, iar Cătălin Predoiu nu are nimic împotrivă.
Curtea Constituţională a amânat miercuri pronunţarea asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%, conform unor surse ale instituţiei.
Curtea Constituţională a României au amânat încă o dată, adică pentru a treia oară, sesizarea privind legea care impozităează cu 85% a pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei.
Puţine sunt domeniile în care tandemul Iohannis-Orban acţionează divergent, iar unul dintre acestea este atitudinea faţă de Curtea Constituţională: dacă preşedintele şi-a autoimpus să nu facă niciun fel de comentarii pe marginea deciziilor CCR, oricât de scandaloase ar fi acestea, premierul s-a dovedit mult mai slobod la gură. Ceea ce, aşa cum urmează a se dovedi, nu e chiar aşa de greşit. Doar că, strict în privinţa sa, nu e suficient.
Coexistă în acest moment în PSD două tabere. Una care nu s-ar opune ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 6 decembrie, tabără ce pare condusă (discret) de Marcel Ciolacu, şi o alta care vrea ca alegerile să aibă loc cel mai devreme în martie anul viitor, dacă nu cumva chiar mai târziu, nu se ştie când. Această tabără e condusă (nu atât de discret) de preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu. Să mă explic.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declară că este de acord cu premierul Ludovic Orban în legătură cu reforma Curţii Constituţionale a României (CCR), susţinând că, uneori, „jurisprudenţa recentă a CCR îi ultra-activează competenţele”.
Cristian Tudor Popescu a comentat conflictul dintre premierul Ludovic Orban şi preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, spunând că decizia CCR este greşită şi şeful Executivului este cel care are dreptate de data aceasta. Gazetarul atrage atenţia şi asupra modalităţii de funcţionare a CCR când vine vorba de anumite decizii, pe care o consideră problematică.
CCR motivează în decizia de resipingere a sesizării preşedintelui Klaus Iohannis la legea prin care Parlamentul stabileşte data parlamentarelor că „stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară”.
Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului la Legea iniţiată de USR şi adoptată de Parlament care prevede înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu – DIIM sau „DNA al pădurilor”. Astfel, actul normativ este neconstituţional şi urmează să se reîntoarcă în Legislativ pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
Curtea Constituţională a amânat din nou miercuri deciziile asupra sesizării preşedintelui Klaus Iohannis şi cea a Executivului la legea prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare şi nu Guvernul. Deciziile privind aceste obiecţii au fost amânate de CCR şi în şedinţa de marţi. Alegerile legislative vor avea loc în acest an pe 6 decembrie.
Pensiile speciale încasate de şapte (din cei nouă) judecători ai Curţii Constituţionale au fost mărite în 2019 cu 160.000 de euro (13.300 de euro pe lună). Concret, statul român plăteşte doar pentru pensiile celor şapte judecători aproximativ 560.000 de euro pe an (47.000 de euro pe lună). Adică preţul unui apartament cu două camere din Capitală. În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale. Sentinţa e previzibilă.
Pensiile speciale încasate de judecătorii CCR au crescut şi cu 5.000 de euro lunar. Explicaţia: o lege cu dedicaţie votată de PSD cumulată cu creşterea artificială a salariului brut - prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat -, o inginerie care s-a dovedit a fi doar o scamatorie pentru românii de rând, dar încă o sursă de bani pentru cei privilegiaţi. În total, 7 din 9 judecători CCR iau pensii speciale. Şi tot ei le vor judeca
Preşedintele CCR Valer Dorneanu cumulează mai multe venituri din bani publici: două pensii speciale (de magistrat şi fost parlamentar PSD), pensia normală, plus salariul de judecător CCR. Dorneanu mai primeşte şi o leafă de la Universitatea Nicolae Titulescu. În total, peste 17.000 de euro pe lună. Pensia specială de magistrat încasată de Valer Dorneanu a crescut cu peste 2.000 de euro lunar. În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN
Un expert român explică schimbarea tacticii NATO în privinţa Rusiei. „Washington nu mai ia în serios discursul nuclear al Moscovei”