Stiri despre valer dorneanu

Intransigenţa ministrului Justiţiei i-ar putea compromite un obiectiv major: desfiinţarea Secţiei Speciale

Expunerea de motive a legii prin care, printre altele, Comisia Iordache a înfiinţat Secţia Specială are fix 13 (treisprezece) rânduri. Expunerea de motive prin care ministrul Justiţiei, Stelian Ion, propune desfiinţarea Secţiei Speciale are 13 (treisprezece) pagini. Efortul justificativ al ministrului s-ar putea să fie însă în zadar, pentru că e foarte posibil ca victoria să fie adjudecată de părintele ordonanţei (cum altfel?) 13.

„Campionii” pensiilor speciale şi ai indemnizaţiilor. Ce veterani din politică încasează zeci de mii de lei lunar

Peste 800 de foşti parlamentari au fost lăsaţi fără pensii speciale, după eliminarea de către Parlament. Unii dintre beneficiarii acestora ocupă în continuare funcţii, tot la stat, care le dau dreptul să primească zeci de mii de lei lunar.

Schimbare de paradigmă în CCR. Curtea critică aspru modul în care PSD a vrut să majoreze pensiile: Afectează însuşi dreptul la pensie

Curtea Constituţională a emis vineri o motivare pe decizia de neconstituţionalitate asupra legii de aprobare OUG 135/2020, despre care spune că a creat, din cauza modului defectuos de legiferare, o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie. CCR explică că din cauza modificărilor PSD s-a creat o „incertitudine legislativă” care putea afecta „însuşi dreptul la pensie”.

Preşedintele CCR: Dacă nu este apărată, Constituţia riscă să fie redusă la un set de principii lipsite de orice valoare şi forţă

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu, afirmă, într-un mesaj transmis de Ziua Constituţiei, că actul fundamental trebuie respectat nu doar în litera, ci şi în spiritul său. „Dacă nu este în mod activ şi efectiv apărată, Constituţia riscă să fie redusă la un set de principii şi norme de drept frumoase, nobile, dar invalide, lipsite de orice valoare şi forţă.”, spune el.

Cătălin Predoiu şi Valer Dorneanu, începutul unei frumoase prietenii

Nu trece săptămâna să nu aflăm de dosare de corupţie clasate, ca urmare a excluderii probelor obţinute prin interceptări legale ale SRI. Contemplăm situaţia, nu avem ce face, pentru că aşa a decis CCR. Singurul care poate face ceva, ministrul Justiţiei, contemplă şi el situaţia. Iar situaţia se prezintă astfel: CCR a creat o insulă de impunitate penală absolută pentru o infracţiune gravă de corupţie, iar Cătălin Predoiu nu are nimic împotrivă.

Surse. CCR a amânat pronunţarea pe sesizarea ÎCCJ şi a Avocatului Poporului privind impozitarea pensiilor speciale

Curtea Constituţională a amânat miercuri pronunţarea asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%, conform unor surse ale instituţiei.

Impozitarea drastică a pensiilor speciale, amânată pentru a treia oară

Curtea Constituţională a României au amânat încă o dată, adică pentru a treia oară, sesizarea privind legea care impozităează cu 85% a pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei.

Cum poate premierul Orban să rezolve elegant problema reformării CCR

Puţine sunt domeniile în care tandemul Iohannis-Orban acţionează divergent, iar unul dintre acestea este atitudinea faţă de Curtea Constituţională: dacă preşedintele şi-a autoimpus să nu facă niciun fel de comentarii pe marginea deciziilor CCR, oricât de scandaloase ar fi acestea, premierul s-a dovedit mult mai slobod la gură. Ceea ce, aşa cum urmează a se dovedi, nu e chiar aşa de greşit. Doar că, strict în privinţa sa, nu e suficient.

Ce pericole ne mai pregătesc PSD şi CCR. Cum îşi schimbă Curtea deciziile după interesele Partidului

Coexistă în acest moment în PSD două tabere. Una care nu s-ar opune ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 6 decembrie, tabără ce pare condusă (discret) de Marcel Ciolacu, şi o alta care vrea ca alegerile să aibă loc cel mai devreme în martie anul viitor, dacă nu cumva chiar mai târziu, nu se ştie când. Această tabără e condusă (nu atât de discret) de preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu. Să mă explic.

Ministrul Justiţiei admite că este nevoie de o reformă la Curtea Constituţională. Predoiu a explicat pe blog la ce ar trebui să se limiteze judecătorii CCR

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declară că este de acord cu premierul Ludovic Orban în legătură cu reforma Curţii Constituţionale a României (CCR), susţinând că, uneori, „jurisprudenţa recentă a CCR îi ultra-activează competenţele”.

CTP, despre disputa Guvern-CCR: „Aici are dreptate Orban”/ „Domnul Dorneanu are altă gramatică a genitivului; are doi «crieri» în cap”

Cristian Tudor Popescu a comentat conflictul dintre premierul Ludovic Orban şi preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, spunând că decizia CCR este greşită şi şeful Executivului este cel care are dreptate de data aceasta. Gazetarul atrage atenţia şi asupra modalităţii de funcţionare a CCR când vine vorba de anumite decizii, pe care o consideră problematică.

Motivare CCR: Parlamentul poate amâna alegerile parlamentare cu trei luni prin lege organică

CCR motivează în decizia de resipingere a sesizării preşedintelui Klaus Iohannis la legea prin care Parlamentul stabileşte data parlamentarelor că „stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară”.

DNA-ul pădurilor, tăiat cu drujba de CCR. Legea USR e neconstituţională

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului la Legea iniţiată de USR şi adoptată de Parlament care prevede înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu – DIIM sau „DNA al pădurilor”. Astfel, actul normativ este neconstituţional şi urmează să se reîntoarcă în Legislativ pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

Sesizările lui Iohannis şi ale Guvernului la legea prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare, şi nu Executivul, amânate din nou de CCR

Curtea Constituţională a amânat din nou miercuri deciziile asupra sesizării preşedintelui Klaus Iohannis şi cea a Executivului la legea prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare şi nu Guvernul. Deciziile privind aceste obiecţii au fost amânate de CCR şi în şedinţa de marţi. Alegerile legislative vor avea loc în acest an pe 6 decembrie.

Cât ne costă pensiile speciale încasate de judecătorii CCR: peste jumătate de milion de euro. Cu cât s-au majorat şi prin ce artificiu

Pensiile speciale încasate de şapte (din cei nouă) judecători ai Curţii Constituţionale au fost mărite în 2019 cu 160.000 de euro (13.300 de euro pe lună). Concret, statul român plăteşte doar pentru pensiile celor şapte judecători aproximativ 560.000 de euro pe an (47.000 de euro pe lună). Adică preţul unui apartament cu două camere din Capitală. În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale. Sentinţa e previzibilă.

ANALIZĂ Cum au crescut cu mii de euro lunar pensiile speciale încasate de judecătorii CCR. În toamnă vor judeca tăierea pensiilor speciale

Pensiile speciale încasate de judecătorii CCR au crescut şi cu 5.000 de euro lunar. Explicaţia: o lege cu dedicaţie votată de PSD cumulată cu creşterea artificială a salariului brut - prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat -, o inginerie care s-a dovedit a fi doar o scamatorie pentru românii de rând, dar încă o sursă de bani pentru cei privilegiaţi. În total, 7 din 9 judecători CCR iau pensii speciale. Şi tot ei le vor judeca

Pensia specială încasată de Dorneanu a crescut cu peste 2.000 de euro pe lună. Şeful CCR va judeca tăierea pensiilor speciale. Suma imensă încasată lunar

Preşedintele CCR Valer Dorneanu cumulează mai multe venituri din bani publici: două pensii speciale (de magistrat şi fost parlamentar PSD), pensia normală, plus salariul de judecător CCR. Dorneanu mai primeşte şi o leafă de la Universitatea Nicolae Titulescu. În total, peste 17.000 de euro pe lună. Pensia specială de magistrat încasată de Valer Dorneanu a crescut cu peste 2.000 de euro lunar. În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale

CCR trage de timp pe banii românilor: a amânat pentru toamnă decizia privind tăierea pensiilor speciale. 7 din 9 judecători CCR au ei înşişi pensii speciale

Curtea Constituţională a amânat pentru data de 30 septembrie decizia cu privire la impozitarea drastică a pensiilor speciale. Aşadar, pensionarii de lux se bucură în continuare de venituri nesimţite. Parlamentul a adoptat prin consens o lege privind taxarea pensiilor speciale, însă Curtea Supremă şi Avocatul Poporului au sesizat CCR. Judecătorii CCR sunt ei înşişi beneficiari de privilegii.

Valer Dorneanu: Premierul s-a străduit să ia măsuri cu sfaturile unor oameni foarte competenţi medical, dar de ce nu a luat aceste măsuri legal?

Preşedintele Curţii Constituţionale Valer Dorneanu a subliniat, la Digi24, că măsurile pentru protejarea sănătăţii trebuiau luate, dar în cadru legal, conform Constituţiei. El a accentuat că restrângerea unor drepturi se poate face doar prin lege.

Dublă impostură: cum şi-au scornit pensii speciale magistraţii CCR şi tot ei au ajuns să le judece. Ar pierde mii de euro

Pensiile speciale acordate judecătorilor CCR au fost impuse iniţial printr-o decizie chiar a Curţi Constituţionale, şi nu prin lege, în urma unei sesizări făcute de Monei Pivniceru, ea însăşi judecător CCR. Doi ani mai târziu, PSD doar a dublat decizia printr-o lege. Acum, Curtea va hotărî dacă taxarea cu 85% a pensiilor speciale e constituţională, în condiţiile în care 7 magistraţi din 9 sunt ei înşişi beneficiari de pensii speciale

Curtea lui Dorneanu mai dă o şansă infractorilor... Dar şi spionilor... Şi teroriştilor

După ce Dragnea a plecat (vai!) la întristare, după ce Iohannis a câştigat referendumul pe Justiţie atât de categoric, încât poporul român se întreabă şi acum dacă i-o fi rămas şi lui vreo firimitură din acea victorie, după ce Puterea a fost preluată de nişte liberali deosebit de cinstiţi şi profund ataşaţi statului de drept, infractorii primesc, în sfârşit, şi o veste bună. De acolo de unde au tot primit: Curtea Constituţională.

CCR aruncă în aer mandatele aleşilor locali. „Riscăm să nu avem primari până în toamnă”. Data alegerilor va fi stabilită de PSD

Parlamentul trebuie să adopte cel târziu săptămâna viitoare o lege care să prelungească mandatele primarilor, în caz contrar autorităţilor locale vor intra în ”vid de autoritate”. Altfel spus, până în toamnă vom avea primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene doar pe hârtie, fără putere juridică. Atât prelungirea mandatelor cât şi data alegerilor locale vor fi stabilite de PSD. Guvernul Orban va fi spectator

UPDATE Amânare la CCR. Alegerile locale, în aer. Încă nu se ştie cine stabileşte data scrutinului: Guvernul sau Parlamentul? Ce spune Constituţia

Curtea Constituţională (CCR) va hotărî miercuri dacă data alegerilor locale va fi stabilită de Parlament (prin lege) sau de Guvern (prin hotârâre). În funcţie de sentinţă, PSD ar putea da peste cap planul premierului Orban, care ar prefera alegeri locale în luna septembrie. Constituţia nu prevede nicio situaţie în care mandatele aleşilor locali să fie prelungite – nici măcar starea de urgenţă sau starea război.

O nouă decizie crucială la CCR. Cine stabileşte data alegerilor: PSD sau PNL?

Curtea Constituţională (CCR) va hotărî miercuri dacă data alegerilor locale va fi stabilită de Parlament (prin lege) sau de Guvern (prin hotârâre). În funcţie de sentinţă, PSD ar putea da peste cap planul premierului Orban, care ar prefera alegeri locale în luna septembrie. Potrivit unor surse politice, Marcel Ciolacu ar putea cădea totuşi la pace cu Ludovic Orban forţat de intresul Gabrielei Firea

Ce pensii de nababi au judecătorii CCR

Judecătorii de la Curtea Constituţională sunt printre cele mai privilegiate persoane publice: pot încasa sute de mii de lei anual din mai multe surse, spre deosebire de alţi cetăţeni ai statului. Judecătorii CCR decid singuri dacă îşi taie sau nu pensia specială. Preşedintele CCR Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD, primeşte de la stat peste 13.000 de euro lunar.

Afacerea Kovesi. Nesimţirea supremă a primit, în sfârşit, porecla potrivită: Valer Dorneanu

Într-o legaleză bombastică şi diareică, aşa cum numai semidocţii pot produce, nişte capoate vişinii de la Curtea Constituţională au hotărât acum doi ani, printr-o decizie negociată la veceu, că ministrul Justiţiei are „dreptul discreţionar” de a-i demite pe procurorii care nu-i convin. Peste această decizie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a venit marţi şi a făcut exact ce trebuia: a tras apa.