Partidele care promovează dezideratul Unirii şi cele pro-europene sunt departe de a ajunge la un consens privind unificarea forţelor înaintea alegerilor parlamentare anticipate. Reprezentanţii Platformei DA spun că au venit cu ideea consolidării segmentului pro-european şi a celui unionist, însă oferta lor a fost respinsă, notează IPN.
În ultimele săptămâni au apărut mai multe critici ale analiştilor politici din România faţă de preşedintele R. Moldova, Maia Sandu. În principal, criticile sunt faţă de strategia sa pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, mai ales pe fondul poziţionării Curţii Constituţionale, respectiv faţă de relaţiile sale cu celelalte partide pro-europene şi cu cele unioniste. Care este miza acestor critici faţă de preşedintele Maia Sandu?
Unirea de la 1859 dintre Moldova şi Ţara Românească a fost rezultatul măiestriei diplomaţiei româneşti, dar şi al organizării exemplare a intelectualilor români. Unirea a avut piedicile ei, fiind salvată într-un moment critic de o femeie ambiţioasă din înalta societate. Deşi aclamată, unirea a avut şi perdanţii ei, din punctul de vedere al societăţii de atunci.
Un grup de unionişti din România şi Republica Moldova a trecut, sâmbătă, prin Râmnicu Vâlcea pentru a-şi arăta într-un mod inedit respectul faţă de veteranul de război Emil Veţeleanu, ignorat de către autorităţi de Ziua Naţională a României.
Mai multe formaţiuni unioniste sunt în proces de negociere pentru crearea unei forţe unice cu care să participe la următoarele alegeri locale care vor avea loc în acest an. Declaraţia aparţine lui Anatol Ursu, membru al Blocului Unităţii Naţionale. Potrivit lui, obiectivul este ca să obţină cât mai multe „primării unioniste” pe teritoriul Republicii Moldova, transmite IPN.
Convenţia Euro-Unionistă renunţă la intenţia de a participa la alegeri în calitate de concurent electoral, dar va susţine candidaţii unionişti din mai multe circumscripţii uninominale, transmite IPN.
Preşedintele Blocului Unităţii Naţionale, Ion Leaşcenco, este invitatul de luni, 14 ianuarie, al emisiunii „Adevărul Live”. Vorbim cu activistul unionist, care a decis să candideze la parlamentare în circumscripţia din Călăraşi, de ce unioniştii din societatea civilă nu susţin Blocul ACUM, precum a făcut-o Partidul Unităţii Naţionale, dar au decis să meargă separat în alegeri şi să fie concurenţi electorali pe unele circumscripţii cu ACUM.
Consiliul Republican al Partidului Liberal, întrunit în data de 28 decembrie, a decis participarea PL în alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Totodată, ca urmare a apelului de consolidare a tuturor unioniştilor, într-un front comun în jurul PL, lansat de preşedintele formaţiunii, Dorin Chirtoacă, mai multe organizaţii unioniste, printre care ODIP şi Sfatul Ţării – 2 vor susţine şi vor participa împreună cu PL în alegeri, transmite IPN.
Liderii civici unionişti au anunţat că vor participa la alegerile parlamentare din 24 februarie pe listele Partidului Democraţia Acasă care va avea drept siglă simbolul „Unirea”.
Deşi anterior a declarat în mai multe rânduri că între Rusia şi Republica Moldova există relaţii frăţeşti, Igor Dodon a mărturisit că şi atunci când afirmă că românii sunt fraţii moldovenilor, o spune sincer. În acest context, preşedintele i-a chemat în ospeţie pe cetăţenii români, însă i-a avertizat că „unionismul nu va trece”.
Analistul politic Anatol Ţăranu, unul dintre fondatorii Convenţiei Euro-Unioniste din Republica Moldova, vine la „Adevărul Live Moldova” luni, 3 decembrie, pentru a vorbi despre noua platfformă unionistă de la Chişinău, şansele acesteia de a accede în Parlament şi de ce a fost nevoie de o nouă mişcare unionistă, în condiţiile în care există deja partide politice unioniste.
Preşedintele Mişcării Populare Antimafie, Sergiu Mocanu, consideră că unioniştii din Republica Moldova nu mai sunt atât de activi în spaţiul public pentru că liderul PDM, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, nu ar mai finanţa activitatea acestora.
Moderatorul emisiunii „Sfatul Ţării”, Anatol Ursu, de la postul de televiziune unionist din R. Moldova, 10TV, a anunţat în seara de luni, 1 octombrie, că întreaga redacţie a televiziunii a fost concediată „din cauza unei ştiri, care peste noapte nu a mai coincis politicii editoriale”.
Marşul automobilistic unionist, programat pentru duminică, 23 septembrie, a fost amânat. Solicitat de IPN, preşedintele Blocului Unităţii Naţionale, Ion Leaşcenco, a spus că evenimentul a fost amânat deoarece, la o zi după ce a fost anunţată acţiunea, Partidul Liberal a anunţat că organizează în aceeaşi zi un marş automobilistic şi o strângere de semnături pentru unire.
Un marş automobilistic unionist va avea loc duminică, 23 septembrie, începând cu ora 12.00, la Chişinău. Coloana va porni din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Iar cele aproximativ 100 de maşini vor avea arborate tricolore şi va răsuna muzică patriotică. Acţiunea face parte dintr-un şir de evenimente organizate de către Alianţa pentru Centenar, dedicate aniversării a 100-a de la Marea Unire.
Partidul Acţiune şi Solidaritate, condus de către Maia Sandu, consideră că refuzul autorităţilor de frontieră de a permite accesul unor cetăţeni români în Republica Moldova care participă la un marş cu ocazia Centenarului pe motiv „că nu ar avea argumente întemeiate să o facă” este unul abuziv şi vine în contradicţie cu angajamentele pe care Moldova le-a luat în Acordul de Asociere cu UE.
Reprezentanţii mişcărilor unioniste care au protestat în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău joi, 28 iunie, se declară îngrijoraţi de acţiunile întârziate ale organelor de poliţie prezente la protest, în cazul tânărului care a fost agresat de un bărbat cu viziuni proruse.
În anul Centenarului Marii Uniri, CNSAS a publicat dosarele marilor personalităţi care au participat activ la actul din 1918, din Basarabia, Bucovina şi Transilvania, precum: Iuliu Maniu, Ion Flueraş, Pantelimon Halipa, Iosif Jumanca, Ioan Nistor şi Ion Pelivan. Cu toţii au fost aruncaţi în temniţele comuniste, puşi la zid pentru activitatea lor politică şi consideraţi „duşmani de clasă“ de noua putere.
Acuzat de către preşedintele PAS, Maia Sandu, că luptă cu unioniştii, dar nu cu hoţii, Igor Dodon promite că va lupta şi cu unii, dar şi cu alţii, imediat ce socialiştii vor preluat guvernarea.
Igor Dodon consideră că articolul 142 din Constituţie trebuie exclus şi că acest lucru se va întâmpla odată ce socialiştii vor avea majoritatea parlamentară necesară. Articolul menţionat ar permite organizarea unui referendum de unire cu România, deoarece prevede că dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum.
Igor Dodon a dat asigurări că „Republica Moldova va supraveţui, indiferent ce fac unioniştii”. Preşedintele s-a pronunţat pentru relaţii bune cu România, însă Bucureştiul trebuie să renunţe la ideea unionismului.
Autorităţile Buzăului marchează Centenarul Unirii cu un spectacol de muzică şi dansuri populare, de patru ore, programat pentru sâmbătă, 17 martie, de la ora 17.00. Intrarea se face pe bază de invitaţii acordate gratuit publicului, iar în sala ar trebui să se afle şi câteva zeci de primari din Republica Moldova, dintre cei care au semnat declaraţii de unire cu România.
Fostul premier al Republicii Moldova Iurie Leancă afirmă că în alegerile parlamentare din 2018 va lupta şi pentru voturile unioniştilor dintre Prut şi Nistru. Liderul PPEM consideră că nu există un alt politician la Chişinău care ar fi făcut mai multe pentru apropierea celor două maluri ale Prutului decât dânsul.
Fostul preşedinte separatist catalan Carles Puigdemont, destituit de Madrid şi aflat la Bruxelles, a cerut vineri să fie ascultat de instituţiile europene, la o zi după victoria separatiştilor în alegerile din Catalonia, şi s-a declarat dispus să se întâlnească cu şeful Guvernului spaniol Mariano Rajoy - însă în afara Spaniei.
Catalanii sunt aşteptaţi astăzi la urne în cadrul alegerilor regionale anticipate, declanşate după izbucnirea crizei ce a fost generată de referendumul de la 1 octombrie privind independenţa acestei provincii a Spaniei, declarat ilegal de Curtea Constituţională spaniolă.
Sondajul recent dat publicităţii de către Institutul de Politici Publice de la Chişinău pare că a fost un duş rece pentru unionişti. Dacă nu pentru cei de peste Prut (care, probabil, ştiu de mult cum stă treaba), cu siguranţă pentru „unioniştii” de dincoace.
Igor Dodon a vorbit în seara de marţi, 22 noiembrie, în faţa a mii de simpatizanţi care îl urmăreau într-un LIVE pe reţeaua de socializare rusă „Odnoklassniki”, despre riscurile ce există pentru Republica Moldova în anul 2018, ce ar putea duce chiar la destabilizarea situaţiei din ţară.
Membrii asociaţiei unioniste „Unirea ODIP” vor iniţia pe 1 aprilie o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea preşedintelui Igor Dodon. Preşedintele asociaţiei, Vlad Bileţchi, şi-a anunţat intenţia miercuri, 29 martie, în cadrul unei acţiuni de protest la Reşedinţa de Stat, împotriva referendumul constituţional decretat de şeful statului, la care populaţia va fi întrebată dacă susţine predarea Istoriei Moldovei în şcoli.
Fiica logofătului moldovean Costache Conachi şi soţia caimacanului Moldovei, Nicolae Vogodrie, a fost cea care a dezvăluit complotul antiunionist, după ce a violat corespondenţa soţului cu Constantinopolul şi a făcut publice scrisorile în întreaga Europă. Fără gestul ei curajos, Mica Unire nu ar fi fost posibilă.
Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, că nu a discutat cu unioniştii care au manifestat în weekend la Bucureşti pentru că nu doreşte să intre în dezbateri electorale, iar Guvernul actual mai are doar două luni până la alegeri şi nu ar fi putut vorbi despre ceea ce se va întâmpla după parlamentare.
Greva şoferilor de la STB s-a încheiat. Autobuzele circulă normal pe traseele din Capitală după cinci zile de haos
Cum şi când vor răspunde sindicaliştii STB pentru haosul creat în Capitală. Aceştia riscă până la doi ani de închisoare
Ce l-a inspirat pe Ceauşescu în realizarea Casei Poporului, o clădire „urâtă şi gigantică”
Şeful Marinei germane, convocat pentru explicaţii după ce a afirmat că peninsula Crimeea e „pierdută” şi că „nu costă nimic să-l respecţi” pe Putin
Joia neagră. Traficul bucureştean, aruncat în aer de o grevă cu iz politic a şoferilor STB. Ce se ascunde în spatele protestelor
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa