Transhumanţa carpatică, parte a vieţii pastorale tradiţionale, a fost înscrisă în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, acesta fiind primul pas pentru înscrierea în Patrimoniul UNESCO, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Oile au înlocuit traficul obişnuit din centrul Madridului, duminică, în contextul în care ciobanii au mânat sute de animale prin capitala Spaniei, un eveniment care celebrează vechile rute de transhumanţă, transmit AP şi Reuters.
Cea mai veche tradiţie în organizarea târgului anual de răvăşitul oilor are loc în comuna Runcu, din judeţul Dâmboviţa. Ciobanii se întâlnesc în a treia săptămâna din luna septembrie la evenimentul care mai este numic şi transhumanţa.
Cu mult timp înainte de revenirea Dobrogei la România, transilvănenii au descoperit acest ţinut primitor dintre Dunăre şi mare, unde puteau să-şi vorbească limba strămoşească şi să se închine la icoane, deşi era stăpânit de turci. Aici, primii descălecători de dincolo de Carpaţi au găsit păşuni întinse şi bogate pentru turmele de mioare şi locuri prielnice pentru a-şi întemeia o gospodărie.
În satele din Munţii Sebeşului, familiile de ciobani au început transhumanţa anului 2016. Copiii au intrat deja în vacanţă, având derogare oficială de la minister, şi urcă pe munte împreună cu părinţii, de unde se mai întorc doar la toamnă. Sute de familii din această zonă a judeţului Alba trudesc toată vara pentru a-şi câştiga traiul la stânele din vârf de munte.
Preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, liberalul Nini Săpunaru, nu este de acord cu ideea ministrului de resort, Achim Irimescu, cu privire la acordarea de subvenţii pentru ca transhumanţa să fie făcută cu ajutorul camioanelor, invocând păstrarea tradiţiilor.
Răvăşitul oilor sau transhumanţa, un obicei care marchează coborârea turmelor de oi de la munte, are loc, în acest weekend, în comuna Runcu, judeţul Dâmboviţa. Zeci de păstori de la Poalele Leaotei şi-au etalat încă de ieri produsele tradiţionale,. Pe munte se dansează, se manancă bulz şi pastramă, iar ţuica autentică de prună este nelipsită.
De sute de ani, odată cu sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, proprietarii de oi din zona montană a Vrancei îşi lasă animalele în grija ciobanilor.
Expresiile frazeologice au un farmec aparte, fiind apreciate şi gustate de vorbitori, graţie valorilor semantice şi stilistice inedite pe care le comportă. Ieşită din mediul păstoresc, expresia “ a tăia frunză la câini” a făcut carieră în vocabularul românului.
„Balada ciobanului român“ se intitulează un articol amplu dedicat de BBC News oierului Ghiţă din Jina, devenit celebru după ce a apărut într-o campanie publicitară lansată de o companie de telefonie mobilă, dar şi istoriei transhumanţei
În luna octombrie, ciobanii îşi mută turmele de la munte la şes, unde iarna e mai blândă. Anul acesta, cel mai cunoscut baci din România marchează şi o premieră: prima transhumanţă imortalizată pe Facebook.
Doi ciobani din judeţul Braşov au mers 1.350 de kilometri pe jos prin Europa şi au dus o turmă de oi din România în Polonia, unde au dat mâna cu preşedintele polonez
Posesorii de oi s-au tocmit ieri cu proprietarii de turme pentru perioada cât vor sta la munte şi au sfinţit animalele.
Proiectul este menit să reînvie un obiecei patoral străvechi, respective transhumanţa românească din Carpaţi. Ciobanii vor pleca în 11 mai din Braşov şi vor ajunge în Cehia în 14 septembrie,
Oierii din comuna Poiana Sibiului s-au adaptat vremurilor şi, deşi nu se mai plimbă cu mioarele pe cărări de munte, reuşesc să câştige la fel de mulţi bani.
Capitala Spaniei a fost invadată de oi. În cadrul sărbătorii transhumanţei, organizată anual, fermierii din întreaga ţară aduc la Madrid toate animalele pe care le au. Totuşi, festivalul este dedicat în special oilor, care, potrivit tradiţiei, coboară de la munte în prag de iarnă.
Peste 100 de elevi de pe Valea Sebeşului, în judeţul Alba, încep şcoala cu două săptămâni mai târziu decât colegii lor, care au inaugurat azi noul an şcolar. Ei îşi ajută părinţii la creşterea oilor şi sunt încă pe munte, în transhumanţă.
În ciuda vremurilor de restrişte, negrileştenii vârstnici duc mai departe tradiţia veche de sute de ani a boteitului oilor. Ciobanii din Negrileşti s-au tocmit ieri cu proprietarii de turme pentru perioada cât vor sta la munte şi au sfinţit animalele.
Locuitorii din Negrileşti (judeţul Vrancea) respectă cu sfinţenie, de sute de ani, obiceiul transhumanţei, boteitul oilor cum îi spun ei.
Ca urmare a retrocedării terenurilor şi a interdicţiei de a călătorii pe drumurile publice, cibanii nu mai practică transhumanţa.
ALERTĂ METEO Averse torenţiale, vijelii şi grindină în întreaga ţară în acest weekend. Meteorologii au emis două coduri galbene
Prognoza meteo: Fenomene extreme lovesc România. Unde va fi cel mai rău, când se răcoreşte
Prognoza COVID-19 la 1 septembrie: Numărul deceselor va scădea, dar ameninţarea SARS-CoV-2 rămâne
Revine taxa auto după 4 ani de pauză. Tot ce trebuie să ştii despre noul impozit
Jocuri de culise pentru şefia USR-PLUS. Candidatul-surpriză care ar putea intra în cursă
Prognoza meteo: Unde vine vara. În ce zone ploile fac ravagii, cât se încălzeşte
Corupţii nu vor mai putea beneficia de pensia specială. Avocat: Vom asista la o scădere a infracţiunilor de corupţie
Pas cu pas: eliminarea
pensiilor speciale mai aşteaptă până la toamnă
Analiză. Calitatea
guvernării, atuul lui Cîţu pentru şefia PNL
Puterea mai
încearcă o dată reorganizarea ministerelor. Unul dintre autorii eşecului de la Dezvoltare „sparge gheaţa” prin evaluarea celor din MIPE