Pentru elevii din satele pastorale de pe Valea Sebeşului, vacanţa de vară a venit cu o lună mai devreme. Copiii îşi vor însoţi părinţii în transhumanţa anuală, cu oile la munte.
Transhumanţa carpatică, parte a vieţii pastorale tradiţionale, a fost înscrisă în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, acesta fiind primul pas pentru înscrierea în Patrimoniul UNESCO, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Oile au înlocuit traficul obişnuit din centrul Madridului, duminică, în contextul în care ciobanii au mânat sute de animale prin capitala Spaniei, un eveniment care celebrează vechile rute de transhumanţă, transmit AP şi Reuters.
Cea mai veche tradiţie în organizarea târgului anual de răvăşitul oilor are loc în comuna Runcu, din judeţul Dâmboviţa. Ciobanii se întâlnesc în a treia săptămâna din luna septembrie la evenimentul care mai este numic şi transhumanţa.
Cu mult timp înainte de revenirea Dobrogei la România, transilvănenii au descoperit acest ţinut primitor dintre Dunăre şi mare, unde puteau să-şi vorbească limba strămoşească şi să se închine la icoane, deşi era stăpânit de turci. Aici, primii descălecători de dincolo de Carpaţi au găsit păşuni întinse şi bogate pentru turmele de mioare şi locuri prielnice pentru a-şi întemeia o gospodărie.
În satele din Munţii Sebeşului, familiile de ciobani au început transhumanţa anului 2016. Copiii au intrat deja în vacanţă, având derogare oficială de la minister, şi urcă pe munte împreună cu părinţii, de unde se mai întorc doar la toamnă. Sute de familii din această zonă a judeţului Alba trudesc toată vara pentru a-şi câştiga traiul la stânele din vârf de munte.
Preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, liberalul Nini Săpunaru, nu este de acord cu ideea ministrului de resort, Achim Irimescu, cu privire la acordarea de subvenţii pentru ca transhumanţa să fie făcută cu ajutorul camioanelor, invocând păstrarea tradiţiilor.
Răvăşitul oilor sau transhumanţa, un obicei care marchează coborârea turmelor de oi de la munte, are loc, în acest weekend, în comuna Runcu, judeţul Dâmboviţa. Zeci de păstori de la Poalele Leaotei şi-au etalat încă de ieri produsele tradiţionale,. Pe munte se dansează, se manancă bulz şi pastramă, iar ţuica autentică de prună este nelipsită.
De sute de ani, odată cu sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, proprietarii de oi din zona montană a Vrancei îşi lasă animalele în grija ciobanilor.
Expresiile frazeologice au un farmec aparte, fiind apreciate şi gustate de vorbitori, graţie valorilor semantice şi stilistice inedite pe care le comportă. Ieşită din mediul păstoresc, expresia “ a tăia frunză la câini” a făcut carieră în vocabularul românului.
„Balada ciobanului român“ se intitulează un articol amplu dedicat de BBC News oierului Ghiţă din Jina, devenit celebru după ce a apărut într-o campanie publicitară lansată de o companie de telefonie mobilă, dar şi istoriei transhumanţei
În luna octombrie, ciobanii îşi mută turmele de la munte la şes, unde iarna e mai blândă. Anul acesta, cel mai cunoscut baci din România marchează şi o premieră: prima transhumanţă imortalizată pe Facebook.
Doi ciobani din judeţul Braşov au mers 1.350 de kilometri pe jos prin Europa şi au dus o turmă de oi din România în Polonia, unde au dat mâna cu preşedintele polonez
Posesorii de oi s-au tocmit ieri cu proprietarii de turme pentru perioada cât vor sta la munte şi au sfinţit animalele.
Proiectul este menit să reînvie un obiecei patoral străvechi, respective transhumanţa românească din Carpaţi. Ciobanii vor pleca în 11 mai din Braşov şi vor ajunge în Cehia în 14 septembrie,
Oierii din comuna Poiana Sibiului s-au adaptat vremurilor şi, deşi nu se mai plimbă cu mioarele pe cărări de munte, reuşesc să câştige la fel de mulţi bani.
Capitala Spaniei a fost invadată de oi. În cadrul sărbătorii transhumanţei, organizată anual, fermierii din întreaga ţară aduc la Madrid toate animalele pe care le au. Totuşi, festivalul este dedicat în special oilor, care, potrivit tradiţiei, coboară de la munte în prag de iarnă.
Peste 100 de elevi de pe Valea Sebeşului, în judeţul Alba, încep şcoala cu două săptămâni mai târziu decât colegii lor, care au inaugurat azi noul an şcolar. Ei îşi ajută părinţii la creşterea oilor şi sunt încă pe munte, în transhumanţă.
În ciuda vremurilor de restrişte, negrileştenii vârstnici duc mai departe tradiţia veche de sute de ani a boteitului oilor. Ciobanii din Negrileşti s-au tocmit ieri cu proprietarii de turme pentru perioada cât vor sta la munte şi au sfinţit animalele.
Locuitorii din Negrileşti (judeţul Vrancea) respectă cu sfinţenie, de sute de ani, obiceiul transhumanţei, boteitul oilor cum îi spun ei.
Ca urmare a retrocedării terenurilor şi a interdicţiei de a călătorii pe drumurile publice, cibanii nu mai practică transhumanţa.
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament