Primul lucru pe care îl fac mulţi dintre români în dimineaţa zilei de Paşte este acela de a se spăla pe faţă cu apa în care a stat peste noapte un ou roşu, împreună cu o monedă.
Coreenii ar putea deveni în curând cu un an mai tineri. Potrivit tradiţiei, în Coreea de Sud, un copil este considerat a avea un an încă din ziua naşterii, însă acum noul guvern vrea să schimbe acest obicei.
Primăvara vine cu o mulţime de obiceiuri şi tradiţii, în toate zonele ţării. În satul Dămăcuşeni din Ţara Lăpuşului încă se mai păstrează un ritual moştenit de la strămoşi, prin care oamenii cred că alungă spiritele rele şi se purifică odată cu venirea sezonului cald
După doi ani în care pandemia nu a permis organizarea de evenimente, elevii Şcolii Gomnazia Diaconu Coresi din Braşov s-au bucurat din nou să ajute copiii mai puţin norocoşi cu banii strânşi în urma vânzării produselor de la Târgul de Paşte din curtea şcolii
Câmpurile din judeţul Botoşani sunt cuprinse de flăcări, în această perioadă, întrucât sătenii continuă să cureţe terenurile agricole ca în Evul Mediu punând în pericol mediul înconjurător, dar şi vieţile oamenilor.
Un inginer viticol din Nicoreşti, comună din judeţul Galaţi cunoscută pentru soiurile de vin Băbească şi Fetească, a reuşit să reconstruiască în câţiva ani o parte a industriei vitinicole care a făcut cunoscută zona în ţară şi străinătate.
De Întâmpinarea Domnului, a 40-a zi de la Crăciun, se spune că ursul iese din bârlog şi, dacă îşi vede umbra, se sperie şi se întoarce, astfel că iarna va mai dura. La Zărneşti, Braşov, a fost înnorat şi urşii din Sanctuarul Libearty nu şi-au putut vedea umbra.
În urmă cu mai bine de o sută de ani, nu exista casă din Ţara Moţilor să nu aibă un tulnic. Instrumentul muzical era, pe vremuri, singura cale de comunicare la distanţă între oameni – după sunet se ştia dacă e rost de petrecere sau de jale.
Ortodocşii îl sărbătoresc vineri pe Sfântul Ioan Botezătorul. În Bucovina sunt puşi brazi împodobiţi la porţile celor care poartă acest nume, iar în Transilvania, cei care au numele Ion sunt botezaţi în râu.
O bucureşteancă pasionată de textile tradiţionale româneşti a pus la cale un proiect ambiţios, „Carul cu Zestre“, menit să vină în sprijinul celor care îşi doresc să creeze astfel de piese vestimentare, dar şi al celor care vor să afle mai multe despre costumul tradiţional românesc.
„Oh, Diamnond, Diamnond, nu ai nici cea mai mică idee ce pagubă ai făcut!” Probabil aţi recunoscut vorbele, spuse cu blândeţe de Isaac Newton căţeluşei sale. Aceasta tocmai răsturnase o lampă care a produs arderea unor documente importante la care lucra părintele ştiinţei moderne.
Bucurie mare printre legumicultorii care de patru ani pariază pe cultura de tomate în spaţii protejate, după anunţul pe care noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, l-a făcut cu privire la continuarea programului „Tomata“ şi în 2022.
Pentru spiritul Crăciunului să-i pătrundă mai uşor, elevii Colegiului „Meşotă” din Braşov organizează un concurs în urma căruia este desemnată clasa care a fost împodobită cel mai frumos
Horezu este unul dintre punctele fierbinţi ale tradiţiilor pe harta României. Aici, regina este ceramica, iar unul dintre cei mai pricepuţi artişti, care îi cunoaşte secretele străvechi, este Sorin Ion Giubega, devenit şi el, alături de obiectele inconfundabile vâlcene, parte a Patrimoniului UNESCO.
Scandalul obiectelor din ceramică de la Horezu vândute ca produse originale ale unui meşteşug intrat în patrimoniul UNESCO s-a amplificat în ultimii ani.
În ultimii ani, cetăţeni şi autorităţi încep tot mai devreme pregătirile pentru sărbătorile de iarnă. Totuşi, mulţi braşoveni spun că vor să respecte tradiţia şi împodobesc bradul doar în Ajunul Crăciunului
Specialiştii în asistenţă socială, dar şi medicii de la Maternitatea Botoşani au dezvăluit o realitate cruntă, desprinsă parcă din Evul Mediu. Vârsta copilelor care ajung mame este tot mai scăzută, iar unii dintre părinţii acestora, în loc să stopeze fenomenul, îl văd ca pe o tradiţie firească.
Elevii Liceului Johannes Honterus respectă cu sfinţenie tradiţia şi fac lampioane de Sfântul Martin. Liceul braşovean a sărbătorit de curând 480 de ani de la înfiinţare.
O familie de ceramişti din România se află în aceste zile la Târgul Internaţional al Patrimoniului Cultural de la Paris şi face senzaţie cu demonstraţii pe viu la roata olarului.
Muzeul Astra din Sibiu este singurul emisar al României în cadrul Salonului Internaţional de Patrimoniu Cultural de la Paris, din acest an.
O sută de copii din cadrul DGASPC Buzău şi tineri aflaţi în grija Asociaţiei Amurtel beneficiază de cursurile Şcolii de Olărit de la Colţi, inaugurată recent. Atelierul aparţine Asociaţiei ”Aluniş Art Center” şi este finanţat prin programul „În Stare de Bine”.
Cămaşa cu ciupag dispărută timp de un secol din portul femeilor din Ţara Moţilor a fost reconstituită şi readusă la viaţă de un cunoscut meşter popular.
Din cei aproximativ zece cobzari care mai sunt astăzi în România, Bogdan Mihai Simion este cel mai tânăr dintre ei.
Una dintre ocupaţiile tradiţionale pe cale de dispariţie este cojocăritul. La Şugag, în Munţii Sebeşului, un meşter tradiţional se încăpăţâneză să ducă mai departe această meserie veche de sute de ani.
În Munţii Apuseni, meşterii populari păstrează vie arta populară tradiţională. Una dintre meseriile tradiţionale pe cale de dispariţie este cea de lespedar sau arta confecţionării lespezilor din piatră.
Peste 1.400 de delfini au fost omorâţi în Insulele Feroe, într-o singură zi în timpul unei vânători anuale care reprezintă o tradiţie veche de secole şi care este cunoscută sub numele de Grindadrap. Delfinii ucişi au fost aduşi pe uscat, iar plajele au fost împânzite de cadavre. Amploarea masacrului a şocat pe toată lumea.
Dragostea pentru tradiţie a făcut-o pe Niculina Andronache să îşi transforme casa într-un adevărat muzeu, loc unde sunt expuse cu grijă toate obiectele cu istorie pe care le-a adunat de-a lungul celor 70 de ani de viaţă.
Investiţia a fost realizată cu fonduri europene, în parteneriat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală-AFIR. Muzeul îşi propune nu doar să păstreze, ci şi să cultive tradiţiile locale.
Obicei unic în România de Sf. Ilie în zona de sud a judeţului Galaţi. În această zi de sărbătoare, sătenii care au pierdut pe cineva drag merg cu pomul în cimitire şi dau de pomană. Artistul şi meşterul popular Paul Buţa a studiat obiceiul timp de 12 ani şi şi-ar dori ca acesta să fie inclus în patrimoniul naţional şi UNESCO.
Tradiţiile se schimbă odată cu vremurile, iar de acest destin nu scapă niciCăluşarii. Dansul şi ritualurile lor sunt moştenite din tată-n fiu, datinaajungând să fie astăzi preluată şi de către tinerii plecaţi în străinătate
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”