Analistul politic Anton Pisaroglu susţine că miniştrii UDMR Tanczos Barna (Mediu) şi Eduard Novak (Sport) trebuie să demisioneze din Guvernul României, punctând că principalele partide politice, PSD şi PNL, au lăsat Uniunea Maghiară „să îşi urmărească agenda autonomiei”.
Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, într-un interviu pentru Agerpres, că ministrul Transporturilor „asigură cadrul legal să meargă trenul în siguranţă” şi nu are în responsabilitate ce cântă călătorii şi „Naşul” pe tren şi nici nu poate aplica sancţiuni. Declaraţiile liderului UDMR vin în contextual în care, vicepremierul Sorin Grindeanua cerut sancţiuni în scandalul intonării imnului secuiesc la un meci de hochei.
Eduard Novak, ministrul Sportului, a reacţionat la scandalul iscat după ce hocheiştii din naţionala României au intonat imnul Ţinutului Secuiesc la un meci împotriva Ungariei. Reprezentantul UDMR a precizat că imnul nu este împotriva României, ci reprezintă „o valoare a minorităţii maghiare”.
Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a transmis că este „îngrijorător faptul că unii lideri politici se concentrează pe această temă falsă”, după ce mai mulţi lideri ai coaliţiei au criticat faptul că hocheiştii din naţionala României au intonat imnul Ţinutului Secuiesc. Sorin Grindeanu, vicepremier şi ministru al Transporturilor, a cerut „măsuri urgente” ca astfel de situaţii să nu se mai repete.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că va fi purtată în interiorul Coaliţiei o discuţie pe tema incidentului de la meciul de hochei România-Ungaria, unde jucătorii naţionalei au intonat imnul Ţinutului Secuiesc şi unde ministrul Tanczos Barna a stat într-o zonă a galeriei unde erau suporterii Ungariei.
Radu Popa, deputat PSD de Dâmboviţa, a lansat un atac dur la adresa ministrului Tanczos Barna, pentru faptul că ar fi ales să stea în galeria Ungariei la un meci de hochei cu România, fiind de părere că acesta nu respecta exact ţara pe care o reprezintă ca demnitar guvernamental. Popa susţine că dacă nu era pus ministru rămânea să „tragă de coadă cele 105 vaci” pe care le are la Sâncrăieni.
Au trecut deja doi ani de la celebrul „Jo napot kivanok, PSD!” rostit de Klaus Iohannis, pe un ton scrâşnit, apăsat, cu maxilarul încordat, chiar de la pupitrul Administraţiei Prezidenţiale, urmat apoi de unul dintre cele mai dure atacuri lansate de către un şef de stat la adresa principalului partid de opoziţie, social-democraţii fiind acuzaţi nici mai mult, nici mai puţin decât de trădare naţională.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut Federaţiei Române de Hochei şi Ministerului Sportului să aplice cele mai dure sancţiuni, după ce mai mulţi membri ai echipei naţionale de hochei a României au cântat imnul Ţinutului Secuiesc, alături de rivalii lor maghiari, înaintea unui meci. Ministrul a catalogat gestul drept „un afront şi o lipsă neruşinată de respect faţă de România”.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a precizat că nu a stat în galeria Ungariei la meciul dintre echipa naţională a României cu cea a vecinilor de la vest, toţi suporterii fiind trimişi să stea într-o anumită parte a patinoarului.
Ca şi cum rezultatele catastrofale de la Mondiale, în urma cărora tricolorii au retrogradat în al treilea eşalon valoric, nu erau de ajuns, jucătorii de la Miercurea Ciuc şi Gheorghieni au „reuşit“ să furnizeze şi un moment revoltător, înainte de a mai bifa o înfrângere.
„Integrarea maghiarilor e o problemă de securitate pentru România”, spune istoricul Stefano Bottoni, 44 de ani, care predă la Florenţa istoria Europei de Est, în interviul acordat DW.
Nimic nu poate fi mai instructiv pentru politica externă a României decât studierea politici externe ungare. În faţa unei politici externe fără orizont, fără viziune şi mereu rectivă – am numit politica Bucureştiului a ultimilor ani -, avem de-a face cu un demers coerent, articulat, instituţionalizat. Budapesta e coerentă, indiferent că eşti de acord sau nu cu ceea ce întreprinde.
Experţii în sociologie şi securitate naţională susţin că statul trebuie să reacţioneze după ce Institutul unguresc Bálványos a dat publicităţii un sondaj manipulator electoral care arată că doar 10% dintre maghiarii din Transilvania consideră că patria lor este România. Institutul care a realizat cercetarea este sponsorizat de o organizaţie care promovează obiectivele legate de strategia de politică naţională a Guvernului Ungariei.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunţat luni că a început consultările cu primarii Ţinutului Secuiesc şi cu reprezentanţii asociaţiilor de vânătoare şi organizaţiilor de fermieri, pe tema atacurilor urşilor agresivi.
România şi Ungaria ar trebui să intre într-o epocă a pragmatismului, după cum sugerează recenta întâlnire a şefilor celor două diplomaţii.
Prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, a fost primul lider liberal care a avut o reacţie la afirmaţiile lui Kelemen Hunor referitoare la autonomie, precizând că singura formă de autonomie acceptabilă e cea a autorităţilor locale.
În contextul în care elevii îşi dau examenele în condiţii de pandemie, premierul Ungariei, Viktor Orban, a postat pe Facebook o imagine cu harta Ungariei Mari în care este inclusă şi Transilvania.
Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) László Tőkés şi preşedintele Consililui Naţional Secuiesc Balázs Izsák au anunţat marţi că au depus la ÎCCJ un denunţ penal împotriva preşedintelui Klaus Iohannis pe care îl acuză de instigare la ură şi discriminare.
Textul de mai jos se referă la o chestiune extreme de importantă în spaţiul public românesc, iresponsabil ignorată şi de o şi stringentă actualitate, astăzi, după ultimele evenimente din jurul chestiunii autonomiei teritoriale a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat, referindu-se la declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis pe tema proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc, că aşteaptă să se clarifice situaţia, iar dacă partea ungară va fi nevoită, va ridica mănuşa aruncată. ”Deocamdată nu recomand să ne aplecăm după ea”, a afirmat Orban, conform MTI.
Inversarea rolurilor dintre şeful statului şi PSD în privinţa felului în care se raportează la revendicările secuilor nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Este o dovadă – dar oare mai era nevoie de încă una? – clară că politicienii din România nu dau doi bani pe sentimentul naţional.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că preşedintele Klaus Iohannis a vrut să acopere incompetenţa Guvernului PNL pe care îl conduce, ”de asta a avut acea ieşire necontrolată şi mincinoasă legată de Ţinutul Secuiesc”. Ciolacu afirmă că PSD va depune plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva lui Iohannis pentru instigare la ură.
Intervenţia fostului premier Viorica Vasilica Dăncilă în scandalul momentului, cel al autonomiei Ţinutului Secuiesc, ar putea ţine de straturile politicii dâmboviţene, cele mai puţin expuse marelui public.
Miercurea trecută, preşedintele Klaus Iohannis a avut o ieşire nervoasă greu de înţeles. Fie şi numai dacă avem în vedere stilistica apariţiilor lui publice anterioare. Una cu nepotrivit, cu deplasat caracter naţionalist şi deloc favorabilă în consecinţe. Atât pentru domnia sa cât şi pentru PNL, dar mai ales pentru pacea inter-etnică şi socială din ţară. Pentru România însăşi.
Se pare că epidemia generată de virusul SARS -CoV2 se apropie de final, de vreme ce de câteva zile principalele canale de ştiri şi televiziune din România şi-au focalizat atenţia pe gestul UDMR de a încerca marea cu degetul în Parlamentul României, prin propunerea eşuată, în cele din urmă, de a legifera Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, respins, pentru a patra oară, de această dată la foc automat, în 29 aprilie, de Senatul României.
Plictiseala aleşilor neamului, de pe marginea stării de urgenţă, i-a făcut pe aceştia să-şi dorească revenirea la ”normalitatea” vieţii politice. Visul ciolanului mioritic. Acum, ne-am trezit că faptele şi vorbele ”marilor” politicieni ne acoperă dintr-o dată, peste noapte, tot ceea ce ţine de criza de sănătate cu care ne confruntăm.
Extrem de bine pregătiţi, politic, diplomatic, pe linie de intelligence - şi nu numai - reprezentanţii unei minorităţi, care trăieşte firesc pe teritoriul mioritic au probat în perioada postdecembristă succesive abilităţi, demne de o cauză mai bună, pentru a fenta, în mod repetat, Constituţia ţării unde respiră şi pentru a păcăli, de câte ori se poate, opinia publică românească.
Am asistat astăzi la o lecţie de manipulare ca la manual, din păcate tocmai de la pupitrul Cotroceniului. În plină pandemie departe de a fi sub control, Preşedintele Iohannis a ieşit plin de vervă cu o declaraţie demnă de dezinformările apuşilor ani ’90 – „PSD a trecut prin Parlament o lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. PSD vrea să dea Ardealul ungurilor!”.
Andrei Caramitru, fostul consilier al liderului USR Dan Barna, l-a criticat pe fostul său şef pentru reacţia avută cu privire la afirmaţiile făcute de Klaus Iohannis despre proiectul de lege privind acordarea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
Aseară, pe mulţi români i-a lovit ca un fulger vestea că Ţinutul Secuiesc ar putea căpăta autonomie în cadrul statului român. Cunoaştem cu toţii faptul că UDMR a promovat ideea aceasta cu mult înainte ca cei doi deputaţi să depună un amplu proiect de lege prin care se reglementează statutul special acordat judeţelor Covasna, Harghita şi unei părţi din judeţul Mureş.
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”
Marea Britanie, ameninţată cu războiul nuclear: „O opţiune este de a o arunca în adâncimile mării“ VIDEO
Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina primeşte armament prin România. Cum spun ruşii că ar ajunge armele în ţară. Reacţia MApN