Cum arată educaţia azi, aşa va arăta societatea de mâine. Au trecut nouă luni de la preluarea guvernării de către PNL. Ce a realizat guvernul Orban în educaţie? Nimic din ce aşteptam să rezolve, probleme urgente şi presante pentru ieşirea educaţiei din situaţie nenorocită pe care am moştenit-o de la PSD.
Este titlul interviului profesorului Radu Gologan pentru Adevărul. Nu este singurul care are această opinie. Şi Academia Romană, şi alţi profesori universitari sau cercetători de top au aceeaşi părere. Posibil ca de la vârful carierelor lor de excepţie aşa se vede lumea. 70% dintre elevii germani învaţă în şcoli profesionale, nu-şi propun să ajungă profesori universitari. Lor ce le oferă şcoala?
Văd teorii ale unor oameni realizaţi în lumea înaltă a ştiinţei şi culturii îndemnându-i pe toţi copiii să înveţe pe rupte ce le predau profesorii la şcoală. Inclusiv derivate, integrale, fizică cuantică, binomul lui Newton, teorie literară. Dar poate învăţa oricine, orice? Aceasta-i prima întrebare la care trebuie să găsim răspuns.
Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, a lansat un nou infografic despre rezultatele PISA şi inegalităţile din sistemul de învăţământ din România.
Ca şi cum nu aveam destule belele în învăţământ, din cauza pandemiei şcoala pierde trei luni de pregătire pentru examenele naţionale, şi materia semestrului al doilea pentru elevii care nu dau examene anul acesta. Timp pentru proiecte de rezolvarea problemelor a existat. Dar se pare că nimeni din conducerea educaţiei nu este conştientă de existenţa şi importanţa eliminării acestor lipsuri grave.
Nu ştiu de unde a apărut ideea catastrofei la examenele de absolvire de anul acesta, ilustrată inclusiv în articole de presă. Nu va fi nicio catastrofă. Elevii care au învăţat şi ştiu să-şi valorifice cunoştinţele vor lua examenele. Unii cu note mari şi foarte mari. Ceilalţi vor pica, aşa cum au picat şi în anii trecuţi. Fără aceste filtre, supravegheate audio-video, nu vom avea separarea valorile de non-valori.
Societatea de Geografie din România solicită reintroducerea Geografiei ca disciplină la examenul de Evaluare Naţională şi ca probă obligatorie la examenul de Bacalaureat la toate profilele. Cererile sunt justificate de către reprezentanţii organizaţiei prin nevoia de a îmbunătăţi capacităţile practice ale elevilor, în contextul rezultatelor modeste obţinute de România la testele PISA 2018.
Totuşi, dacă eşti ministrul Educaţiei parcă n-ar fi normal să-ţi schimbi opinia de la o zi la alta, în privinţa testelor PISA. România îşi fură singură căciulă, în absenţa unui sistem riguros şi obiectiv de evaluare a progresului şcolar din educaţie. Ani de zile ne-am culcat pe iluzia că avem rezultate formidabile la examenele naţionale. De fapt, mistificări, minciuni şi fraude cât cuprinde.
A trebuit să fie date publicităţii rezultatele testelor PISA şi a mai fost nevoie ca ministrul Educaţiei, d-na Monica Anisie, să încerce să minimalize într-un mod cel puţin neinspirat adevărul conţinut în ele, şi anume că mult prea adesea şi în mult prea multe locuri profesorii se fac că predau, iar elevii mimează învăţarea, şi toată lumea a sărit ca arsă.
Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit joi seară despre dezastrul de la testele PISA şi a contrazis-o pe ministrul Educaţiei Monica Anisie care a afirmat marţi că „nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm”. „Ba trebuie să ne îngrijorăm”, a replicat preşedintele
Dacian Cioloş i-a cerut preşedintelui Iohannis, într-o postare pe Facebook, formularea unui nou pact pe Educaţie. Dincolo de cererea pentru un procent din PIB alocat obligatoriu de guvern, liderul PLUS solicită şi un acord între toate partidele pentru păstrarea aceluiaşi ministru al Educaţiei pentru o perioadă de minimum cinci ani.
Mai mulţi politicieni români au reacţionat după ce raportul PISA a arătat ieri că doar 59% dintre elevii români pot înţelege un text de mărime medie şi doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau ştiinţe. Una dintre cele mai acide reacţii a venit de la Dacian Cioloş, care a spus despre ministrul Educaţiei Monica Anisie, că „seninătatea” cu care a transmis rezultatele raportului „ne dă fiori”
Secretarul general adjunct al PMP a fost numit secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, printr-o decizie a premierului Ludovic Orban publicată, marţi, în Monitorul Oficial.
Rezultatele testelor PISA confirmă că sistemul de învăţământ este la pământ. Cu 16 miniştri perindaţi în fruntea ministerului Educaţiei în ultimii 10 ani, dar şi cu figura neînduplecată în urmărirea de funcţii şi poziţii-cheie a Ecaterinei Andronescu planând asupra unui sistem politizat şi cronic subfinanţat, problemele care fac ca 44% din elevi să fie analfabeţi funcţional nu au fost adresate cu adevărat niciodată.
Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat că rezultatele testelor PISA, publicate astăzi, nu sunt „neapărat” un motiv de îngrijorare, explicând că examinările internaţionale pun accent pe aplicarea cunoştinţelor, iar elevii români care le-au susţinut au învăţat după programele vechi.
România este într-un declin tot mai accentuat la capitolul educaţie, conform rezultatelor testelor PISA 2018. Scorul obţinut e în scădere faţă de anii 2012 şi 2015 la toate cele trei domenii examinate: citire, matematică şi ştiinţe, în timp ce procentul de analfabetism funcţional este de 44%,
SONDAJ 40% dintre dintre cadrele didactice consideră că rezultatele dezastruoase de la testele PISA sunt un semn că educaţia nu este o prioritate pentru guvernanţii români şi un efect al resurselor limitate. Totodată, doar puţin peste 4% consideră că vina o poartă şi slaba pregătire a profesorilor.
Este important să extragem din Raportul de 516 pagini cu rezultatele PISA 2015 cât mai multe evaluări care să ne permită să înţelegem etapa actuală din educaţia românească, comparativ cu alte state europene. Ne propunem să vedem cum au evoluat scorurile testelor PISA între 2009 şi 2015, pe ţări, şi cum stă România în această evoluţie.
Oficialii Ministerului Educaţiei Naţionale au mimat încă o dată reforma cu noul „plan-cadru“ prin care s-a revizuit, dar nu s-a schimbat nimic în modul cum se fac studii gimnaziale. Au fost introduse materii cu titluri sforăitoare (educaţie interculturală) sau pompoase (cetăţenia democratică) ori abracadabrante (educaţie economico-financiară). Ce ar trebui să se schimbe cu adevărat pentru ca şcoala românească să iasă din marasmul în care se află?
Şi Remus Pricopie, ca orice ministru care se respectă, modernizează educaţia. Probabil a XX-a oară în ultimii 24 de ani. Metoda asta, de a şterge cu buretele tot ce au făcut ceilalţi miniştri, şi a lua totul de la zero, ne-a adus în situaţia în care suntem astăzi, cu educaţia şi formarea profesională la pământ.
România ocupă ultimele locuri la competitivitate, inovare sau competenţe cheie în UE. Specialiştii susţin că educaţia şi crearea de lideri reprezintă cheia problemei. Un început firav există: avem cursuri de dezvoltare personală de la 6 ani, până la clasa a II-a, potrivit noii programe şcolare.
Miercuri se dă startul la evaluările naţionale care îi vizează, în premieră anul acesta, pe toţi elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Primii sunt cei din clasa a IV-a, care dau mâine testul la Limba română. Subiectele vor fi rezolvate în direct, la Adevărul Live, de la ora 14.00.
Testele de la evaluările naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, care încep miercuri, îi vor pune în dificultate pe elevi, susţin dascălii: timpul alocat nu este suficient şi, în plus, modelele nu seamănă cu ceea ce se predă la clasă.
Ministerul Educaţiei a publicat modele de teste suplimentare pentru a-i ajuta pe elevii de clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a să se pregătească mai bine de evaluările naţionale care vor avea loc începând cu 28 mai, cu o amânare de aproape o lună.
Dacă în 2012, România ocupa locul 32 în clasamentul Pearson ce ierarhiza sistemele de educaţie din 40 de ţări, în funcţie de rezultatele la testele internaţionale, de alfabetizare şi de rata de absolvire, în 2014 suntem pe locul 31, încă în urma Bulgariei, dar luând locul Greciei.
Sistemul spaniol de educaţie se bazează mult pe cantitatea informaţiilor primite la şcoală şi mai puţin pe aplicarea acestora în rezolvarea problemelor, ceea ce se vede în rezultatele testelor PISA, ce plasează Spania sub media europeană, arată specialiştii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a anunţat joi că Evaluările Naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, programate să aibă loc începând cu 6 mai, au fost amânate cu o aproape o lună. Astfel, elevii vor fi supuşi testărilor începând cu 28 mai, începând cu cei din clasa a IV-a.
Fiecare ţară are o etichetă legată inclusiv de educaţie. Germania este faimoasă pentru şcolile profesionale, grecii au materia stufoasă, spaniolii au o rată înaltă de promovare la Bac, iar bulgarii au manuale alese de profesori.
Premierul Victor Ponta şi-a dat girul ieri pe ideea introducerii învăţământului obligatoriu de la 5 ani, începând cu grupa mare de la grădiniţă, însă a solicitat o dezbatere publică. Specialiştii spun că astfel vor creşte performanţele copiilor şi ale României pe plan internaţional.
Toţi elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor trece în perioada 6-29 mai prin prima evaluare organizată la nivel naţional, cu teste care combină informaţiile de la mai multe materii şi îi pun pe elevi să gândească, un model diferit de examenele de până acum. Despre modelele publicate de oficiali am discutat cu învăţători şi profesori la Adevărul Live.
Prognoza meteo: Se anunţă vreme de coşmar. Un nou val de aer tropical va lovi România
Surse: Primele
tensiuni între Florin Cîţu şi echipa sa. Ce grei ai partidului sunt nemulţumiţi de atitudinea premierului
Vasile Alecsandri, revoluţionarul care a adus din exil Unirea Principatelor. De ce a refuzat poetul tronul Moldovei
Unde a fost unul dintre leagănele civilizaţiei din Europa. Se întindea pe o suprafaţă importantă din România
Românii îşi nasc copiii în exil, iar în ţară toate sectoarele economiei vor intra în colaps. „Copiii născuţi în străinătate nu mai sunt români”
Cine va primi din septembrie doza a 3-a de vaccin. Pe ce criterii se va da booster-ul?
Roşia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO. Cum a reacţionat Iohannis
Am intrat în Valul 4 al pandemiei. Creşte iarăşi presiunea pe Terapia Intensivă
Bugetari de lux. Lefuri de zeci de mii de euro pentru şefimea ANRE, chiar şi în pandemie
Infernul din Afganistan. Filmul celei mai grele misiuni a luptătorilor români din Forţele de Operaţii Speciale în Afganistan