Deşi mămăliga pare un preparat tradiţional românesc de când lumea, istoria arată că de fapt acest mod de preparare este relativ recent. Şi nici nu este singurul loc de pe Glob unde se prepară. Din contră, există zone unde mămăliga era făcută de câteva mii de ani. Cartoful, de asemenea, a intrat târziu în alimentaţia românilor.
Chipurile triste şi preocupate cu supravieţuirea zilnică, pe care le văd în toate drumurile mele, sunt chipuri ale aşteptării perpetue dintre imperii.
Paul Bataillard a fost un francez ce a venit în ţările române pentru a face un studiu asupra romilor din Europa. Odată ajuns aici el a observat că oamenii din Moldova şi Ţara Românească îşi doresc unirea şi chiar a încurajat unirea dintre cele două state.
Unul dintre triburile care au avut o importantă contribuţie în istoria românilor a fost cel al cumanilor. Războinici cu origini turcice, aceştia veneau din stepele nord-pontice, luptau călare şi au stăpânit o parte importantă a teritoriului României de astăzi.
Evaluarea din titlu aparţine francezului Louis Emmanuel D’Antraigues, conte, regalist fanatic şi personaj implicat în numeroase comploturi, motiv pentru care a petrecut mulţi ani în exil prin Europa. La rândul lui, englezul Edmund Spencer descoperea că „locuitorii erau la fel de puţin preocupaţi de propria înfăţişare pe cât erau şi de confort, apa şi săpunul fiind atât de străine persoanei lor, pe cât era pieptenele părului lor năclăit”.
Mongolii au fost un adevărat blestem ce s-a abătut asupra Europei. Călăreţii războinici au desfăşurat ultima mare invazie asupra bătrânului continent, distrugând şi jefuind. Inclusiv strămoşii noştri au avut de suferit mult de pe urma acestor atacuri devastatoare.
Relatările sunt din Evul Mediu, însă unele dintre constatări sunt valabile, fără îndoială, şi în zilele noastre. Cele mai „picante“ dintre toate sunt mărturiile aristocratului francez Louis Emmanuel D’Antraigues (1753-1812), conte, regalist fanatic şi personaj implicat în numeroase comploturi, motiv pentru care a petrecut mulţi ani în exil prin Europa, prilej cu care a poposit, la 1779, la Galaţi şi Brăila.
În perioadele în care nu existau conflicte armate, domnitorii români organizau partide de vânătoare, iar acestea nu de puţine ori semnănau cu veritabile războaie.
„Tributul sângelului“ era o formă de tribut cerută de Imperiul Otoman ţărilor cucerite sau vasale. Povestirile istorice şi filmele româneşti din epoca comunistă arată că şi românii au dat copii tribut turcilor. Specialiştii explică cât adevăr şi cât mit există în acest fapt.
Introducerea Regulamentelor Organice ale Munteniei şi Moldovei a însemnat o modificare fundamantală a sistemului financiar. Dările plătite Imperiului Otoman erau împovărătoare.
Călugării italieni au jucat un rol important în Ţările Române în secolele XVI şi XVII. Dacă prin ochii lui Anton Maria del Chiaro, care a fost secretarul lui Constantin Brâncoveanu, am aflat cum se îmbrăcau valahii şi ce obiceiuri aveau, Bonaventura de Campofranco a fost trimis în Ţările Române pentru a cerceta şi sancţiona neregulile şi purtările scandaloase ale misionarilor conventuali, reclamate de iezuiţi.
Dincolo de importanţa istorică a momentului, triumfala intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia a fost, după unele izvoare, o adevărată petrecere de la care nu au lipsit lăutarii. Pentru a marca şi mai mult evenimentul, voievodul a apărut în faţa românilor transilvăneni îmbrăcat în cele mai scumpe haine.
Războiul ruso-turc din 1828 – 1829, încheiat cu înfrângerea turcilor, a avut consecinţe favorabile pentru Ţările Române. Moldova şi Muntenia au reintrat în administrarea „raialelor” de pe malul Dunării, care au obţinut libertatea absolută a comerţului. Dunărea a redevenit apă internaţională, condiţii care au favorizat dezvoltarea relaţiilor de producţie capitaliste.
Tortura, în mai toate etapele istoriei, era considerată un mijloc legitim de obţinere a unei mărturisiri sau a numelui complicelui ori alte informaţii despre o crimă iar cazna era executată, de regulă, în temniţe subterane.
Românii apelau la vraci, preoţi şi vrăjitori pentru a se vindeca de boli, este mărturia unui medic francez care a călătorit la mijlocul secolului trecut în Ţările Române. Joseph Caillat era uimit de neglijenţa cu care oamenii se raportau la boli şi de starea precară a sistemului sanitar, dar cel mai mult l-au impresionat practicile arhaice de vindecare.
Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul împreună cu oastea sa, la 1 noiembrie 1599, la trei zile după biruinţa de la Şelimbăr, urmată la câteva luni de cucerirea Moldovei, transforma oraşul în prima capitală a celor trei ţări unite sub sceptrul marelui voievod. Aici, Mihai Viteazul s-a intitulat „voievod şi domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei”.
Se împlinesc în aceste zile 200 de ani de la bătălia de la Waterloo. Numele acestei localităţi rezonează în conştiinţa fiecăruia dintre noi, pasionat de istorie sau nu. E locul căderii lui Napoleon de pe soclul pe care îl construise după ce îngenunchease marile puteri ale Europei; cu toate astea, în mod paradoxal, e şi momentul în care acest mic corsican, care a influenţat decisiv destinul bătrânului continent, a intrat în mitologie.
Istoricii care şi-au concentrat atenţia asupra moralităţii în diferite perioade istorice spun că moravurile uşoare au început să înflorească în ţările române în perioada fanariotă.
Arhivele Naţionale ale României păstrează un tezaur inestimabil cu documente istorice care vor fi făcute publice graţie unui proiect de „digitizarea a documentelor medievale” deţinute de această instituţie.
Pentru a defini etnonimul „ţigan” apelăm la prestigiosul „Oxford Dictionary” şi aflăm că „gipsy” (termenul folosit de englezi) este „member of a wandering race (called by themselves Rommany) of Hindu origin with dark skin and hair, living by basket-making, horse-dealing, fortune telling etc”. Este o definiţie realizată la sfârşitul secolului al XX-lea.
Politica externă a unui Stat este condiţionată întotdeauna de spaţiul geografic pe care îl ocupă, deoarece spaţiul geografic este singurul nevariabil. Un total dispreţ faţă de acest factor permanent acelaşi este fatal pentru orice aşezare statală, dat fiind că este baza istoriei sale / Un eseu de Pamfil Şeicaru
Sultanul Süleyman I (1520-1566) a avut un impact major asupra istoriei Ţărilor Române, el fiind cel care a stabilit într-un mod clar relaţia principatelor faţă de Imperiul otoman. Pentru a ne putea crea o imagine cât mai reală asupra relaţiei dintre Süleyman şi aceste principate trebuie să avem în vedere un fapt deseori neglijat sau chiar negat cu vehemenţă de istoriografia română naţionalistă: apartenenţa Ţărilor Române la Imperiul Otoman.
Puţin instruit, leneş, corupt, cuprins de patima beţiei – aşa le-a apărut călătorilor prin spaţiul românesc clerul mărunt din Principate.
De la Moscova, proclamată de ruşi „a treia Romă“, soseau în Ţările Române pictori de icoane pentru biserici şi danii bogate pentru mănăstiri.
O relatare istorică a cronicarului şi arhidiaconului sirian Paul de Alep poate oferi o perspectivă cu totul diferită celor ce cred în evlavia moldovenilor.
Pentru a defini etnonimul "tigan" apelam la prestigiosul "Oxford Dictionary" si aflam ca "gipsy" (termenul folosit de englezi) este "member of a wandering race (called by themselves Rommany) of Hindu origin with dark skin and hair, living by basket-making, horse-dealing, fortune telling etc." Este o definitie realizata la sfarsitul secolului al XX-lea, cand misterul originii lor a fost in mare parte elucidat. Dar, in continuare, circula mai mult
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”
Bugetarii de lux. „Abuzul“ de Consilii de
Administraţie umple buzunarele politicienilor
Prognoza meteo: România, lovită de şocuri termice. Unde se dezlănţuie iarna şi cât de cald se face în sud-est
Pensiile speciale pentru parlamentari, eliminate. Orban: „Parlamentul reintră în slujba cetăţeanului. E doar primul pas”. Cine nu a vrut să voteze
Ignoranţi cu ifose: ce pregătire are operatoarea 112 care a umilit doi părinţi ce reclamau că fetiţa lor se simte rău